Sondaj INSCOP / 88% din români spun că țara trebuie să rămână cu UE și NATO, dar 70% votează partide și candidaturi naționaliste: Explicațiile detaliate

Aproximativ 88% din populație este favorabilă apartenenței noastre la UE și NATO, se exprimă pentru actuala orientare a României la UE, chiar dacă ponderea celor care ar vota un partid sau un candidat naționalist la prezidențiale este de aproape 70%, conform unui sondaj realizat în luna ianuarie de către INSCOP.

În plus, comparativ cu 2021 sau 2022, această pondere a electoratului pro-UE și care recunoaște beneficiile aparteneței noastre la parteneriatele occidentale a crescut. În paralel, a scăzut procentul electoratului care ar mai vota cu partidul sau candidatul naționalist dacă aceștia ar propune ieșirea din UE sau apropierea de Rusia, mai arată sondajul INSCOP.

Sondajul demonstrează că scorurilor neașteptat de ridicate obținute anul trecut de partidele naționaliste nu are legătură cu atașamentul românilor față de Vest.

„Populația nu rezonează la idei de tip Ro-Exit sau ieșire din NATO. Absolut deloc”, a declarat Remus Ștefureac (foto), fondator și director general al INSCOP Reasearch, pentru CursdeGuvernare.ro.

„Este o temă falsă rostogolită de partidele mainstream care au făcut din chestia cu ieșirea din Uniunea Europeană asta un fel de paravan explicativ. Votanții lui Călin Georgescu și ai partidelor naționaliste nu rezonează la ideile ieșirii din UE, din NATO. Este adevărat că Georgescu și chiar AUR preiau narative extrem de agresive ale Rusiei, în mod direct, nu e o surpriză. Aceștia au un tip de aderență pentru că există un tip de vot de nemulțumire, de frustrare față de clasa politică tradițională, care eșuează pe anumite teme care sunt în continuare în preocuparea populației”, a mai explicat Remus Ștefureac.

Votul are legătură și cu distribuirea inegală a beneficiilor prezenței în UE și cu diferențele uriașe ce persistă între rural și micul urban, pe de o parte, și marele urban, pe de altă parte.

„Este și o reflectare a problemelor economice și sociale a unei părți a populației. Votul pentru Georgescu , AUR etc. vine în principal din orașele mici și mijlocii și din zona rurală, care nu au beneficiat suficient, economic, în ultimii 10 – 15 ani ani, de după aderare. Văd avantajele aderării și consideră că actuala clasă politică, guvernanții, nu au reușit să atragă suficiente beneficii și să reflecte interesul național de a avea prosperitate mai multă. De ce? Integritatea, corupție, lipsă de profesionalism și de competență. Sunt motive multiple”.

Problemele și temele pe care le impun spre discuție alegerile din 2024

Votanții români ai partidelor naționaliste diferă de electoratul naționalist din alte state europene, iar analiza nemulțumirilor românilor arată urgența abordării unor teme pe care politicienii vechi le evită.

Temele pe care le doresc românii a fi abordate, în opinia lui Remus Ștefureac:

• „Populația care votează naționaliști diferă de naționaliștii din statele occidentale, în sensul că poate este mai puțin identitar, e mai mult legat de teme de patriotism economic, de nevoia de a avea companii românești mai puternice, de a avea campioni naționali, de sentimentul de frustrare legate de faptul că companii internaționale își externalizează profitul”.

• „A atașa etichetă de genul curentul anti-european care l-a votat pe Georgescu este profund eronată și nu face altceva decât să alimenteze ostilitatea acestui public, care nu este antieuropean. Vrea în UE. Dar, sigur că dorește o postură din care ne reflectăm mai bine interesele noastre. Așa cum o face și Germania, cum o fac și alte state. Ceea ce normal. Dar, pentru asta trebuie să ai politicieni pregătiți, competenți, și în interior și la Bruxelles, care să știe să utilizeze mai bine pârghiile respective, să elaboreze reguli mai bune și să avem și instituții care să le aplice”.

• „Nu se pune problema apartenenței României la alianțele occidentale, dar sunt multe alte teme, unele rezultate dintr-un efort propagandistic de dezinformări și manipulări, altele au în spate cauze obiective, pe care trebuie să le discutăm ca atare. Chiar trebuie să le discutăm. Este momentul să discutăm despre o renegociere a rolului, poziției noastre în UE? Poate că e”.

În mod surprinzător, sondajul mai arată că a scăzut numărul celor care cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită: 60.9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 74.5% în ianuarie 2022), în timp ce 28% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 20.8% în ianuarie 2022), iar 11.1% nu știu sau nu răspund.

Vest vs. Est: Orientarea României. Alianțe politico-militare, economie, valori

În opinia a 87.5% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO)  este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare (față de 77% în ianuarie 2022). 4.1% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China) (față de 10.4% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 8.4%.

Avantaje vs. Dezavantaje ale aderării la UE

Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 72.5% dintre cei chestionați (față de 54.9% în ianuarie 2022) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 21.6% sunt de părerea contrarie (față de 40.8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 5.9%.

Rolul UE în dezvoltarea economică a României

Afirmația ”În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene” întrunește acordul a 77.3% dintre cei intervievați (față de 63.2% în ianuarie 2022).

15.8% consideră că ”în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” (față de 29.4% în ianuarie 2022), iar 6.9%nu știu sau nu răspund.

Influența pozitivă SUA și UE vs. Rusia și China asupra României

80.4% dintre participanții la sondaj consideră că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României (față de 61.8% în septembrie 2021). 9% din totalul eșantionului/populației este de părere că Rusia și China au mai degrabă o influență pozitivă asupra României (față de 16.5% în septembrie 2021). Ponderea non-răspunsurilor este de 10.6%.

A crescut ponderea românilor care nu doresc ieșirea din UE și NATO

• 88.1% dintre români se opun ideii ca România să iasă din Uniunea Europeană (față de 71.7% în ianuarie 2022), în timp ce 9.4% ar fi de acord cu o asemenea perspectivă (față de 25.2% în ianuarie 2022). 2.5% nu știu sau nu răspund.

• 88.1% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO (față de 76.2% în ianuarie 2022), în timp ce 8.1% răspund afirmativ la această întrebare (față de 18.7% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 3.8%.

Procentul celor care au încredere în Rusia a scăzut la 5,9%, față de 18% înainte de începerea războiului din Ucraina (ianuarie 2022)

69.7% dintre români au  încredere multă și foarte multă în NATO (față de 60.6% în ianuarie 2022), iar 66.8% în Uniunea Europeană (față de 55.9% în ianuarie 2022). Declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii 59.1% dintre cei intervievați (față de 50% în ianuarie 2022). Încrederea în Rusia se situează sub 10 de procente. 5.9% dintre cei chestionați declară că au încredere în Rusia (față de 18% în ianuarie 2022).

Reguli europene vs. interese naționale

57.1% dintre români  consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (față de 68.4% în ianuarie 2022). 36.3% sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale (față de 29.4%  în ianuarie 2022). 6.6% nu știu sau nu răspund.

Interesul național în context UE

Dintre cei care consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (ceea ce reprezintă 57.1% din total eșantion în decembrie 2024), 88.4% sunt de părere că este în interesul național al României ca țara să rămână în Uniunea Europeană (față de 72.9% în ianuarie 2022). 8.5% sunt de părerea contrarie (față de 24.7% în ianuarie 2022). 3.1% nu știu sau nu răspund.

Dezinformare, știri false, neîncredere

• Expunere personală la știri false – 30.7% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare măsură (față de 27.5% în ianuarie 2022), 23.7% că au fost expuși în destul de mare măsură (față de 27.2% în ianuarie 2022), 14.9% în destul de mică măsură (față de 19.9% în ianuarie 2022), iar 26.7% în foarte mică măsură/deloc (față de 21.9% în ianuarie 2022). 4% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

• Canale media expuse dezinformării – În ce privește canalele de informare cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false, 49.8% dintre respondenți au indicat posturile TV (față de 49% în septembrie 2021), 40% rețelele sociale (Facebook, Instagram, Tik Tok) (față de 35.3% în septembrie 2021), 2.6% ziarele, revistele, publicațiile online (față de 7.9% în septembrie 2021), 1.6% posturile radio (față de 1.8% în septembrie 2021). 5.9% nu știu sau nu răspund.

• Influența dezinformării asupra opțiunilor de vot – Întrebați în ce măsură cred că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare şi știri false, 47.2%  dintre cei chestionați cred că în foarte mare măsură (față de 41.7% iunie 2021), 28.7% în destul de mare măsură (față de 32.7% iunie 2021). 12.2% apreciază că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare și știri false în destul de mică măsură (față de 10.2% iunie 2021), iar 7.6% înfoarte mică măsură/deloc (față de 11.9% iunie 2021). 4.3% nu știu sau nu răspund.

Țări care susțin acțiuni de propagandă

Întrebați care sunt, în opinia lor, țările sau organizațiile care susțin propaganda și răspândesc știri false, 45.3% dintre cei chestionați au indicat Rusia, 11.8% – China,  5.8% – SUA, 3.6% – Uniunea Europeană. Ucraina a fost menționată de 2.8% dintre participanții la sondaj, Germania de 2.3%, Franța de 2.3%, iar Ungaria de 1.9%. 11.3% menționează altă țară, 33.9% spun că nu știu sau nu pot aprecia, iar 4.7% nu răspund.

Patriotism economic, interes național, conspirații

• Ajutorul statului pentru firme românești vs. firme străine – 63.8% dintre români consideră statul ajută mai mult firmele străine și companiile multinaționale decât pe cele românești (față de 68.1% în ianuarie 2022). 20.6% sunt de părerea contrarie, respectiv că statul ajută mai mult firmele românești decât pe cele străine și companiile multinaționale (față de 15.4% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 15.7%.

• Economie de piață vs. economie controlată de străini – Afirmația”România are o economie care este controlată de străini în funcție de interesele altor țări” întrunește acordul a 61.8% dintre cei intervievați (față de 77.5% în ianuarie 2022). 31.7% consideră că ”România are o economie care funcționează liber, după regulile pieței” (față de 17.2%  în ianuarie 2022), iar 6.5%nu știu sau nu răspund.

• Produse agricole românești – 54.3% dintre români sunt de părere că produsele agricole românești sunt mai rare în marile rețele comerciale din cauză că acestea preferă produsele din străinătate (față de 63.9% în ianuarie 2022). De cealaltă parte, 39.7% cred că produsele agricole românești sunt mai rare în marile rețele comerciale din cauză că producția locală este mică (față de 29.7% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este 6% din total eșantion.

• Exploatarea resurselor naturale – 62.4% dintre respondenți sunt de părere că resursele naturale ale României ar trebui exploatate doar de companii românești (față de 69.7% în ianuarie 2022), în timp ce 34.9% consideră că resursele naturale ale României ar trebui exploatate de orice companie românească sau străină care lucrează eficient (față de 28.5% în ianuarie 2022). 2.7% nu știu sau nu răspund.

• Calitatea produselor din piața românească – 66.5% cred că firmele străine vând pe piața românească produse calitativ inferioare față de cele pe care le vând în alte țări (față de 71.8% în ianuarie 2022), în timp ce 29.5% sunt de părerea contrarie (față de 24.2% în ianuarie 2022). Procentul non-răspunsurilor este de 3.9%.

• Firme românești vs. firme străine– 57% dintre români sunt de părere căfirmele străine care activează în România oferă condiții mai bune de muncă și plătesc salarii ceva mai mari (față de 62.4% în ianuarie 2022).  La popul opus, 23% consideră că firmele românești oferă condiții mai bune de muncă și plătesc salarii ceva mai mari (față de 20.4% în ianuarie 2022). 20% nu știu sau nu răspund.

Opinia românilor despre firmele străine

• Impact investiții străine – În opinia a 45.8% dintre români, companiile străine care au investit în România în ultimii 30 de ani au făcut mai mult bine decât rău României (față de 39.5% în ianuarie 2022). 43.4% sunt de părerea contrarie (față de 51.3% în ianuarie 2022), iar 10.8% nu știu sau nu răspund.

• Taxe mai mari pentru firme străine – 55.8% dintre cei chestionați sunt de părere că ” Statul român ar trebui să introducă taxe mai mari pentru firmele străine care activează în România, chiar și cu riscul ca unele dintre acestea să-și mute afacerile în alte țări” (față de 66.5% în septembrie 2021). 40.2% sunt de părere contrarie (față de 28% în septembrie 2021), iar 4% nu știu sau nu răspund.

„Conspirația statelor bogate pentru ținerea României în sărăcie”

49.5% dintre români sunt de acord cu afirmația: ”Există o înțelegere a statelor mai bogate pentru a ține România în sărăcie și subdezvoltare” (față de 60.2% în ianuarie 2022). 42.8% sunt în dezacord cu afirmația (față de 33.7% în ianuarie 2022). 7.7% este procentul non-răspunsurilor.

• România, colonie? – Sunt de acord cu afirmația ”România este o colonie a Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii” 48.5% dintre respondenți (față de 52.5% în septembrie 2021), în timp ce 42.7% își exprimă dezacordul (față de 39.5% în septembrie 2021). Ponderea non-răspunsurilor este de 8.8%.

• Românii, cetățeni ”de mâna a doua în Europa”? – Afirmația ”Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa” întrunește acordul a 66.6% dintre respondenți (față de 76.3% în septembrie 2021). 29.1% sunt în dezacord cu afirmația (față de 19.8% în septembrie 2021), iar 4.3% nu știu sau nu răspund.

România, superioară cultural multor state occidentale

74.8% dintre cei intervievați sunt de acord cu afirmația: ”România mai trebuie să recupereze în multe domenii față de statele din Occident, dar cultural este superioară celor mai multe dintre ele” (față de 72.5% în septembrie 2021). 18.6% sunt în dezacord cu această afirmație (față de 21.5% în septembrie 2021), iar 6.5% nu știu sau nu răspund.

Aproape 70% din români ar vota un partid sau un candidat naționalist care promovează valorile religioase și susține familia tradițională

69.1% dintre români ar vota un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 65.7% în ianuarie 2022). 27.3% declară că nu ar vota un astfel de partid/candidat (față de 32.8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund 3.6% din total eșantion.

• Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune ieșirea României din UE – Dintre cei dispuși să  voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 33.1% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană (ceea ce reprezintă aproximativ 23% din totalul participanților la sondaj). 61.6% și-ar schimba opțiunea. 5.3% nu știu sau nu răspund. Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 39.7% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 26% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 55.1% susțineau contrariul.

• Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune o apropiere a României de Rusia – Dintre cei dispuși să  voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 16% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune o apropiere față de Rusia (ceea ce reprezintă aproximativ 11% din totalul participanților la sondaj) și 81%  și-ar schimba-o. 3% nu știu sau nu răspund. Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 26% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 17% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 68.4% susțineau contrariul.

• Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune naționalizarea companiilor care exploatează resurse naturale – Dintre cei dispuși să  voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 37.4% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/ candidat ar propune naționalizarea companiilor care exploatează resurse naturale (ceea ce reprezintă aproximativ 25.9% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 52.2% și-ar schimba-o. 10.4% nu știu sau nu răspund.

Recunoașterea cuplurilor de același sex

68.1% dintre respondenți se opun categoric ca statul român ar trebui să ofere o formă de recunoaștere legală cuplurilor alcătuite din persoane de același sex (față de 67.9% în septembrie 2021). 21% consideră că aceste cupluri ar trebui recunoscute legal, dar în anumite limite (față de 18.5%  în septembrie 2021), iar 8.4% sunt de părere că respectivele cupluri ar trebui recunoscute legal, la fel ca și cuplurile alcătuite dintr-un bărbat și o femeie (față de 11.5% în septembrie 2021). 2.5% dintre cei intervievați nu știu sau nu răspund la întrebare.

(Citește și: Nivel scăzut al culturii politice și renunțarea la ideologii: 1 din 2 români nu se consideră nici de stânga, nici de dreapta – sondaj INSCOP)

****