Standard & Poor’s, așteptată să urmeze Fitch cu revizuirea în jos a perspectivei României

Agenția internațională de rating Standard & Poor’s (S&P), care are programată vineri o evaluare a ratingului suveran al României, este așteptată să revizuiască în jos perspectiva țării noastre, de la „Stabilă” la „Negativă”, potrivit analiștilor băncii austriece Erste Bank.

O decizie similară a fost luată în final de 2024 de agenția de evaluare financiară Fitch, care deși a revizuit negativ perspectiva României, a menținut ratingul „BBB”, care este ultima treaptă recomandată investițiilor. La fel, S&P este așteptată să mențină ratingul României, recomandat investițiilor.

„Randamentele la obligațiunile suverane pe 10 ani ale României au crescut cu 20 de puncte de bază săptămâna trecută, la 7,9%. Creșterea reflectă îngrijorările pieței cu privire la așteptata consolidare fiscală, amânată de repetarea alegerilor prezidențiale și riscul unui downgrade al ratingului suveran. S&P are programată vinerea asta o revizuire a ratingului României și este așteptată să urmeze decizia Fitch în modificarea perspectivei la negativă”, arată analiștii Erste Bank.

O retrogradare a ratingului suveran ar conduce la ieșiri de capitaluri din România

Evaluarea Standard & Poor’s, programată pentru 24 ianuarie, este una adăugată recent la calendarul asociat României. În 2025, evaluări S&P vor mai avea loc în aprilie și octombrie.

Modificarea perspectivei înseamnă o reevaluare a riscului politic și a perspectivelor financiare ale României, în condițiile nevoii de a reduce gradual un deficit bugetar istoric. Potențială retrogradare a ratingului ar înseamna plasarea României în categoria „junk” și ieșiri de capital din țara noastră. Ratingul asociat României determină încrederea investitorilor și implicit dobânzile pe care le solicită pentru a împrumuta statul. România are în acest an un necesar de finanțare de 230 de miliarde de lei, echivalentul a peste 12% din PIB.

O retrogradare ar putea veni din cauza deteriorării peste măsură a poziţiei fiscale şi ar presupune majorări semnificative ale dobânzilor la care se finanţează Guvernul României, companiile, dar şi persoanele fizice. Efecte ar putea să se vadă şi pe curs, printr-o depreciere a leului, în con­textul unor eventuale ieşiri de capital din România.

Economiștii se așteaptă la noi măsuri pentru corectarea deficitului după alegerile prezidențiale

Deși România are acum un guvern în funcție, cu o majoritate stabilă care a început elaborarea bugetului, perioada de incertitudine politică și fiscală s-a prelungit prin amânarea alegerilor prezidențiale până în luna mai. În plus, factorii de incertitudine s-au înmulțit, nefiind clar ce taxe și impozite vor fi majorate pentru a umple gaura bugetară (deficitul public) de anul acesta, care ar trebui redus la 7% din PIB, respectiv 133,3 miliarde de lei.

În prezent, Ministerul Finanțelor construiește bugetul fără noi majorări de taxe și impozite, ceea ce lasă vulnerabil Guvernul, care ar putea să ajungă în situația din 2023, când în septembrie-octombrie a fost obligat să vină cu noi măsuri fiscale pentru a-și recâștiga credibilitatea în fața Comisiei și a finanțatorilor.

„Guvernul va prezenta în curând draftul de buget, țintind un deficit de 7% din PIB. Cu toate acestea, este de așteptat ca draftul să nu conțină detalii cu privire la măsurile fiscale suplimentare necesare pentru atingerea acestei ținte. Aceste măsuri sunt așteptate să fie dezvăluite și aprobate abia în a doua jumătate a lui 2025, după alegerile prezidențiale”, mai adaugă analiștii Erste Bank.

Guvernul se împrumută mult mai scump acum decât comparativ cu ianuarie 2024, când chiar dacă inflația era mai mare, deficitul era ceva mai mic, iar credibilitatea Guvernului era ușor reîmprospătată de măsurile fiscal-bugetare adoptate în septembrie-octombrie 2023, prin care se urmărea asigurarea unei sustenabilități financiare a țării prin creșterea veniturilor la buget și reducerea cheltuielilor statului. În restul țărilor din regiune, cu care România este adesea comparată, dobânzile suverane s-au corectat ușor în ultima săptămână.

(Citește și: ”Dobânzile suverane își continuă marșul: costul de îndatorare pe 10 ani al României depășește pragul psihologic de 8%”)

***