Împrumuturile din 2024 ale Guvernului au atins un record anual, de 252 mld. lei

Împrumuturile totale din 2024 ale Guvernului PSD-PNL (Ciolacu 1) s-au cifrat, la final de an, la suma anuală record de 252 miliarde de lei (50,6 miliarde de euro). Dimensiunea record a finanțărilor luate de guvern în anul electoral a venit pe fondul ieșirii de sub control a deficitului bugetar, ca urmare a creșterilor alerte de salarii pentru bugetari și de pensii.

În decembrie, lună marcată la rândul ei de volatilitatea de pe piețele financiare locale – care a crescut din cauza incertitudinilor cu privire la procesul electoral din țara noastră –, Guvernul a făcut împrumuturi de 26,24 miliarde de lei. Conform datelor Ministerului Finanțelor pentru decembrie, 18,19 miliarde de lei sunt finanțări luate de pe piața internă, iar 8,05 miliarde de lei sunt finanțări de pe piața externă.

Comparativ, în 2023, împrumuturile s-au ridicat la circa 204 miliarde de lei, iar deficitul bugetar nominal a fost de 89,9 miliarde de lei. În 2024, după primele 11 luni din an, deficitul a fost de 125,7 miliarde de lei și a mai crescut în decembrie, cel mai probabil la 152 miliarde de lei. Deficitul bugetar reprezintă suma de bani lipsă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor planificate într-un an de Guvern, cu tot cu cheltuielile cu dobânzile asociate datoriei publice.

De unde vine creșterea deficitului

Pe lângă acest deficit, Guvernul se mai împrumută pentru a plăti datoria ce ajunge la scadență într-un an, iar, împreună, cele două dau așa-numitul necesar brut de finanțare. Amintim că, în decembrie, Ministerul Finanțelor a actualizat pentru a treia oară în 2024 necesarul brut de finanțare, de la 235 miliarde de lei la 246 miliarde de lei, pe fondul unei noi estimări în creștere a deficitului bugetar, la 8,6% din PIB. Din calcului deficitului au fost în final scoase veniturile teoretice care erau așteptate să intre la buget din digitalizare.

Creșterea deficitului a survenit în ciuda unor venituri bugetare care au fost peste așteptări (+12,7% față de primele 11 luni din 2023) și faptului că ANAF a colectat cu câteva miliarde de lei peste programul trasat de Ministerul Finanțelor – ceea ce arată că economia și mai ales consumul au mers bine, în ciuda ritmului lent de creștere economică. Creșterea deficitului este de astfel explicată de creșterea cheltuielilor bugetare (+20,6%, față de planificarea bugetară de la început de an de doar +10%) în 2024, pe fondul creșterii cheltuielilor de personal (salariile bugetarilor) cu 24% la un total de 165 de miliarde de lei și creșterii cheltuielilor cu asistența socială (mare parte pensii) cu 23%.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 8,6 miliarde de lei de la bănci, în decembrie, prin piața primară

Având în vedere că planul structural de ajustare a deficitului bugetar convenit de guvern cu Comisia Europeană și aprobat recent de ECOFIN se întinde pe 7 ani, împrumuturile anuale riscă să ajungă și mai mari în perioada următoare, cu toate că deficitul se va reduce cu câte 0,8% din PIB în fiecare din următorii șapte ani. Asta din cauza creșterii stocului de datorie, care va împinge cheltuielile cu dobânzile la 3,5% din PIB în 2031 (100 miliarde de lei), de la 2,0% din PIB (35 miliarde de lei) în 2024.

Împrumuturile în lei luate de la bănci au fost din nou un pic mai mici decât media din acest an: din suma totală atrasă în noiembrie, 8,6 miliarde de lei sunt finanțări luate de la bănci, prin piața primară administrată de BNR. Lichiditatea excedentară din bănci, principala sursă de finanțare internă a deficitului bugetar, este într-un proces de restrângere.

Notă: Acum 12 luni, când Guvernul abia începea anul electoral cu un necesar de finanțare record de 250 de miliarde de lei, lichiditatea excedentară era de 60 de miliarde de lei – deci Guvernul avea bani care bălteau în bănci pentru a acoperi finanțarea internă. În prezent, lichiditatea excedentară este la minimul ultimilor doi ani, la circa 18 miliarde de lei.

Numărul licitațiilor de titluri de stat și certificate de trezorerie din luna decembrie a fost redus inclusiv din cauza sărbătorilor de iarnă.

Finanțările atrase de la bănci, prin piața primară administrată de BNR, au fost făcute din nou la dobânzi în creștere comparativ cu lunile anterioare, pe toate scadențele, dar în special în ceea ce privește scadențele pe termen lung.

Câteva exemple în ceea ce privește evoluția recentă a costurilor de finanțare ale statului: cel mai recent împrumut prin obligațiunile cu scadența februarie 2038 (cea mai lungă scadență) s-a realizat la o dobândă de 7,47%, în creștere de la 7,31% în noiembrie și 6,48% în septembrie, în timp ce împrumutul din decembrie prin obligațiuni cu scadența mai 2027 (2,5 ani) s-a făcut la o dobândă de 6,87% față de 6,22% în octombrie.

Totodată, de pe piața internă, Ministerul Finanțelor a mai atras 2,6 miliarde de lei prin titluri de stat Fidelis, care se emit prin intermediul Bursei de Valori București. Pe tot anul 2024, Finanțele au atras pe Fidelis 16,4 miliarde de lei. În același timp, prin emisiunea de titluri de stat Tezaur din decembrie, care s-a desfășurat în perioada 9 decembrie – 9 ianuarie, sumele atrase se ridică la peste 3 miliarde de lei.

Creștere majoră a dobânzilor pentru stat în ultimele săptămâni

Prima de risc a României a tot crescut în ultimele săptămâni, investitorii reevaluând perspectivele financiare ale României, riscul politic și dinamica viitoare a inflației, inclusiv în condițiile unui necesar ridicat de finanțare pentru anul curent. Această reevaluare este evidentă din evoluția dobânzii pe 10 ani din piața secundară (RO10Y), referința pentru costul de finanțare din economie, care a tot crescut și a depășit recent 8%, un maxim al ultimilor doi ani.

În prezent, dobânzile de împrumut ale României sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană (Ungaria la mică distanță), iar asta nu doar din cauza haosului electoral și a incertitudinilor cu privire la buget, ci și din cauza inflației mari (cea mai mare din UE), a deficitului bugetar foarte ridicat (7-8% din PIB) și a credibilității scăzute pe care o are clasa politică românească în fața investitorilor când vine vorba de corectarea acestui deficit.

Din cauza amânării corecției, a indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute a guvernanților, investitorii penalizează Guvernul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară, care se traduce prin dobânzi mai mari.

Guvernul se împrumută mult mai scump acum decât comparativ cu decembrie 2023, când chiar dacă inflația era mai mare, deficitul era ceva mai mic, iar credibilitatea Guvernului era ușor reîmprospătată de măsurile fiscal-bugetare adoptate în septembrie-octombrie 2023, prin care se urmărea asigurarea unei sustenabilități financiare a țării prin creșterea veniturilor la buget și reducerea cheltuielilor statului.

Evoluția dobânzilor indică faptul că investitorii, bănci și investitori străini, vând din deținerile lor de obligațiuni și împing costurile de finanțare în sus, din moment ce riscurile (inclusiv politice) s-au intensificat. În plus, riscul unei retrogradări a ratingului suveran s-a majorat și el.

Evoluția este un semnal de alarmă pe bordul macroeconomic al României, iar această creștere a dobânzilor suverane survine inclusiv ca urmare a necesarului brut de finanțare foarte ridicat din acest an al Guvernului, care ar trebui să se ridice la peste 230 de miliarde de lei, din cauza:

Deficitului bugetar, estimat pentru 2025 la 133,3 miliarde de lei, sau 7% din PIB, care are risc de creștere din cauza (1) creșterii cheltuielilor cu dobânzile la 51 de miliarde de lei în 2025, față de un nivel mai scăzut anticipat anterior și (2) a faptului că bugetul este construit fără creșteri suplimentare de taxe și impozite
Necesarului pentru rostogolirea datoriilor, care va ajunge la peste 100 de miliarde de lei
Prefinanțării pentru 2026, care se va cifra și ea pe la 20-25 de miliarde de lei

Ministerul Finanțelor s-a împrumutat în ultimele săptămâni la dobânzi de peste aproape 8%, inclusiv pe scadențele mai scurte, de 3 ani

Măsurile de ajustare pe care România trebuie să le implementeze pentru corectarea deficitului bugetar (taxe și impozite mai mari echivalente cu un plus la buget de 25 de miliarde de lei) riscă să accentueze inflația structurală a României, iar oferta mare de obligațiuni, în condiții de lichiditate în restrângere, va continua să țină sus dobânzile în acest an – această ofertă ridicată de titluri de natura datoriei este un element de presiune foarte puternic asupra randamentelor suverane.

Deficitul bugetar al României nu poate fi redus rapid din cauza gradului ridicat de rigiditate a cheltuielilor bugetare (cheltuieli ridicate cu pensii și salarii care nu pot fi reduse fără costuri sociale și politice mari), cheltuieli care nu pot fi plătite integral decât prin îndatorare ridicată.