Creșteri de 11% la pensii, Apărarea primește 2%, autostrăzile primesc 20 mld.

Cheltuielile cu pensiile din bugetul național vor înregistra în 2025 o creștere de 11,2%, respectiv o creștere nominală de 17 miliarde de lei, a anunțat ministrul Finanțelor, Barna Tanczos, printr-o postare pe Facebook.
Potrivit acestuia, cheltuiala totală anuală cu pensiile va ajunge astfel la 169 miliarde în 2025, de la 152 miliarde de lei anul trecut și 126 miliarde de lei în 2023.

Cheltuielile cu pensiile sunt printre cele mai mari cheltuieli anuale din buget, alături de cele cu salariile celor peste 1,3 milioane de angajați ai sistemului public, care în 2024 au fost în sumă totală de 162 miliarde de lei.  

Apărarea își primește alocarea de 2% din PIB – infrastructura rutieră primește 20 mld.

Ministrul Finanțelor a mai oferit și alte detalii cu privire la coordonatele bugetare, el precizând că investițiile ar trebui să depășească 7% din PIB în 2025, cu o alocare de cel puțin 31 de miliarde de lei pentru Ministerul Transporturilor.
Execuția preliminară pe transporturi arată o cheltuială cu investițiile de 26,1 miliarde de lei în 2024, potrivit ministrului, în creștere de la 16,4 miliarde de lei în 2023.

„Din acest buget, 20 de miliarde de lei sunt alocate infrastructurii rutiere, care se vor concretiza în autostrăzi, drumuri expres și îmbunătățirea rețelei de drumuri naționale”, arată Barna Tanczos.

Acesta a adăugat că s-au trasat deja prioritățile de finanțare pentru fiecare domeniu în parte, împreună cu miniștrii agriculturii, apărării, dezvoltării, justiției, economiei, muncii, energiei, mediului și sănătății.

Bugetul este în prezent în lucru la Ministerul Finanțelor.

„În domeniul agriculturii, prioritățile rămân sprijinirea dezvoltării sectorului zootehnic, continuarea programului Investalim și finanțarea sistemelor de irigații. La Ministerul Economiei, continuăm sprijinul masiv pentru întreprinzători prin programele Start-up Nation și Construct PLUS, iar industria apărării va primi și anul acesta peste 2% din PIB”, a mai scris ministrul Finanțelor.

Cum arată cămașa bugetară de forță a României

Bugetul pe 2025 trebuie construit cu o țintă de deficit de 7% din PIB, în scădere de la 8,6% din PIB în 2024. Totodată, el are la bază o creștere economică de 2,5%, o inflație de 3,3% și venituri bugetare suplimentare din digitalizare, toate fundamentate de o traiectorie strictă de creștere a cheltuielilor, cu rate maximale aprobate care trebuiesc respectate în următorii ani.

România trebuie să își mențină astfel cheltuielile într-o serie de plafoane anuale – cheltuielile bugetare nete au voie să crească într-un an doar cu următoarele rate maximale de creștere: 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030.

Acestea sunt plafoane care au fost convenite de țara noastră cu Comisia Europeană prin Planul bugetar structural pe termen mediu, aprobat recent de ECOFIN. Acest document fundamentează procesul de consolidare fiscală, respectiv aducerea deficitului bugetar al țării noastre sub pragul de 3% din PIB în 2031, de la un nivel de peste 8% în 2024. Planul vizează o reducere graduală a deficitului public, cu câte 0,7-0,8% din PIB în fiecare an. Prima țintă de deficit ce trebuie atinsă este 7% din PIB, în 2025.

Prin întinderea corecției fiscale pe o perioadă de 7 ani, România evită presiunea unei ajustări accelerate sau adoptarea unor măsuri de corecție care riscă să împingă economia în recesiune.

România are 7 ani să-și readucă în echilibru cheltuielile bugetare cu veniturile

România este în procedură de deficit excesiv încă din martie 2020, după ce deficitul bugetar pe 2019 a fost împins la 4,3% din PIB. În martie 2020, țara noastră s-a angajat să aibă deficit de sub 3% din PIB la final de 2024. Ca urmare a ieșirii de sub control a cheltuielilor bugetare, în ultimii ani, România a ajuns în 2024 la un deficit bugetar istoric pentru o perioadă fără criză economică, respectiv un deficit de peste 8% din PIB, care a dus la convenirea cu Comisia Europeană a unui nou acord de revenire în regulile europene.

Acordul vizează reducerea deficitului bugetar printr-o reformă fiscală cu impact moderat asupra veniturilor bugetare (+1,1% din PIB din majorări de taxe), eficientizarea administrației fiscale (+0,5 din PIB venituri bugetare) și prin reducerea cheltuielilor statului cu 6% din PIB până în 2031, de la 41,9% în 2024 la 35,9% în 2031.

Planul urmărește o reducere lentă a deficitului prin ținerea sub control a cheltuielilor bugetare, cu închiderea procedurii de deficit excesiv până în 2030

Această reducere se bazează pe o ținere sub control a ritmului cu care cresc cheltuielile bugetare în următorii 7 ani. Pentru asta, planul conține o serie de ținte-limită pentru cheltuieli.

Vizate în special aici sunt cheltuielile cu salariile bugetarilor, exprimate ca procent din PIB, care ar urma să scadă de la o pondere de 9,3% din PIB în 2024 la 8,3% în 2031, precum și cheltuielile cu pensiile și alte beneficii de natura asistenței sociale. Acestea din urmă ar trebui să scadă de la o pondere de 12,7% din PIB în 2025 la 10,7% în 2031. Vorbim nu doar despre cheltuielile cu pensiile, ci despre o limită pentru toate cheltuielile cu asistența socială, din care mare parte sunt, într-adevăr, pensii.

O provocare pentru 2025 este faptul că Guvernul realizează bugetul fără majorări noi de taxe și impozite, care ar fi necesare, teoretic, pentru umplerea unei găuri de circa 20 de miliarde de lei. Asta lasă Guvernul vulnerabil să fie obligat să majoreze anumite taxe în a doua parte a anului, pentru a reduce deficitul, cum s-a întâmplat în 2023.

(Citește și: ”ECOFIN a aprobat Planul Bugetar-structural al României – Start oficial pentru reducerea deficitului la 3% din PIB”)

***