Analiză: Creditul guvernamental a crescut în 2024 de trei ori mai repede decât creditul acordat companiilor și populației

Soldul creditului guvernamental acordat de bănci a depășit nivelul de 250 de miliarde de lei în decembrie 2024, cu 27,3% peste nivelul de la sfârșitul anului 2023.
Ritmul de creștere este de trei ori mai rapid decât cel al creditului neguvernamental (împrumuturile acordate populației și companiilor), reiese din datele publicate luni de Banca Națională a României (BNR).

Dimensiunea creditului guvernamental este importantă în condițiile în care statul „concurează” cu economia privată pentru resursele băncilor. În această ecuație, statul devine un „client” tot mai atractiv pentru sistemul bancar – costurile asociate unui client instituțional sunt mai reduse (decât sunt cele asociate clienților de retail, de exemplu), iar acest client instituțional plătește dobânzi tot mai mari din cauza deficitelor bugetare record din ultimii ani care au dus la explozia necesarului de finanțare.

Ca urmare a avansului într-un ritm fără precedent în ultimul deceniu a creditului guvernamental în 2024, ponderea acestuia în totalul împrumuturilor acordate de bănci a urcat la un nivel record, de 37,2%, potrivit calculelor CursdeGuvernare.ro pe baza datelor oficiale.

Creditului guvernamental include creditul acordat administrațiilor publice (administrația centrală, administrațiile locale, administrațiile sistemelor de asigurări sociale) în sumă de 50,09 miliarde de lei, precum și titlurile de natura datoriei deținute de instituțiile de credit, emise de aceste sectoare instituționale, în sumă de 199,96 miliarde de lei, reiese din datele Băncii Naționale.

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna decembrie 2024 cu 0,8% față de noiembrie 2024, până la nivelul de 421,47 miliarde de lei. Față de decembrie 2023 avansul a fost de 8,9%.

În perioada analizată, creditul guvernamental s-a contractat într-un singur an, respectiv 2022, după de doi ani de creșteri record – 2020 și 2021, când pandemia de COVID-19 a generat costuri suplimentare pentru bugetul public, costuri ce au dus la creșterea deficitului bugetar.

În acei ani și creditul neguvernamental a cunoscut o evoluție pozitivă, în contextul măsurilor de stimulare introduse, în special a programelor de tip IMM Invest (pentru companii), precum și a continuării programelor de tipul „Prima casă”/„Noua casă” (persoane fizice) – toate acestea majorând și mai mult expunerea băncilor asupra statului.

Unul din cinci credite corporate este garantat de stat

Programele guvernamentale pentru companii au continuat să producă efecte pozitive asupra creditării corporate. În luna septembrie 2024, volumul de credite cu garanții de stat reprezenta 19% din totalul expunerilor bancare față de segmentul companiilor nefinanciare, potrivit datelor BNR.

„Fluxul anualizat de credit nou cu garanție de stat reprezintă 7,6 la sută din fluxul de credit nou total (septembrie 2024), comparativ cu sub 2,5 la sută în perioada de dinaintea pandemiei COVID-19. Astfel, inclusiv pe fondul continuării schemei de ajutor de stat IMM Invest Plus, redenumit IMM Plus anul acesta, ce le oferă finanțări avantajoase firmelor din această categorie, creditarea IMM a avansat cu 25,1 la sută”, se arată în cel mai recent raport asupra stabilității financiare realizat de BNR.

Modificarea condițiilor programelor „Prima casă”/„Noua casă” a determinat migrarea clienților către produselor ipotecare standard

Pe de altă parte, modificarea programelor „Prima casă”/„Noua casă” a dus la scăderea impactului acestora asupra creditelor ipotecare accesate de populație în perioada post-pandemică.

Volumul acestora s-a diminuat considerabil ajungând la 27,1 miliarde de lei în septembrie 2024, de la maximul de 36,9 miliarde de lei atins în august 2021.

„Așteptările sunt de continuare a acestui trend descendent, pe fondul reducerii plafonului, dar și al dezvoltării, diversificării și personalizării ofertei de produse a băncilor în funcție de nevoile clienților”, notează specialiștii BNR.

După cum reiese din graficul alăturat, clienții s-au reorientat către produsele ipotecare proprii ale băncilor.

Deținerile de titluri de stat îmbunătățesc și indicatorii băncilor

Explicația creșterii expunerii directe a băncilor asupra statului rezidă, în special, în atractivitatea titlurilor de stat ale administrației centrale și locale pentru bănci din perspectiva profitabilității și a cerințelor prudențiale, potrivit raportului BNR citat.

Acestea cumulau, la nivelul lunii septembrie, 21,9% din totalul activelor bancare, potrivit calculelor Băncii Naționale.

Băncile mai au și alte argumente pentru a gravita către aceste instrumente – îmbunătățirea indicatorilor în baza cărora sunt evaluați de reglementatori.

”Deținerile de titluri de stat contribuie la îmbunătățirea indicatorilor de solvabilitate (prin ponderile reduse de risc) și la asigurarea unor rezerve de lichiditate. Acestea expun însă sectorul bancar la riscul de concentrare și riscul de rată a dobânzii, în eventualitatea unor evoluții nefavorabile”, se mai arată în raportul privind stabilitatea financiară.