Bruxelles promovează modificarea procedurilor de achiziții. „Cumpărați european”. Autonomie strategică vs. compatibilitate cu regulile internaționale
Bruxelles intenționează să permită guvernelor să excludă ofertanții străini de la procedurile de achiziții publice și să „cumpere european”, un răspuns la politica „America First” a lui Donald Trump, dar care ar putea încălca acordurile internaționale cu partenerii comerciali, scrie Financial Times.
Comisia Europeană „va propune introducerea unei preferințe europene în achizițiile publice pentru sectoare și tehnologii critice”, conform unui plan preliminar (așa-numita „Busolă a competitivității”) obținut de FT.
Oficialii afirmă că scopul este de a oferi guvernelor o modalitate de a proteja sectoarele importante ale UE de concurenții mai ieftini din China și alte țări. Propunerea, care urmărește implementarea reformelor promovate de fostul prim-ministru italian Mario Draghi, este încă în discuție și ar putea suferi modificări înainte de a fi publicată miercuri, au adăugat aceștia.
Prevederile „Cumpărați european”, care ar putea afecta Regatul Unit și Elveția, au fost mult timp dezbătute la Bruxelles, dar au întâmpinat dificultăți în a obține sprijinul statelor membre cu o orientare economică liberală. Această inițiativă recentă vine în contextul în care președintele SUA își îndeamnă administrația să prioritizeze achizițiile interne.
„Pierderea capacităților de producție și a know-how-ului bazate în Europa în sectoare critice ar putea lăsa UE periculos de dependentă de importuri în segmente cheie ale economiei”, se precizează în propunere.
„Într-un context în care alți jucători importanți impun restricții de acces pe piețele lor și caută să-și crească capacitățile de producție în tehnologii critice, Europa trebuie să-și protejeze propriile capacități.”
Stéphane Séjourné, comisarul francez al UE pentru strategie industrială, a declarat că măsuri precum revizuirea regulilor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat fac parte din eforturile Bruxelles-ului de a „traduce doctrina europeană în acțiune”.
Comisia va revizui directiva privind achizițiile publice
Comisia dorește să revizuiască directiva privind achizițiile publice anul viitor, care prevede că toate contractele „trebuie să trateze toți solicitanții în mod egal și să nu facă discriminări între aceștia”. UE este, de asemenea, semnatară a Acordului privind achizițiile guvernamentale din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, care stipulează că măsurile „nu ar trebui să fie pregătite, adoptate sau aplicate astfel încât să ofere protecție furnizorilor, bunurilor sau serviciilor interne sau să discrimineze între furnizorii, bunurile sau serviciile străine”.
Dacă va fi aprobată de statele membre, politica „Europa pe primul loc” ar reprezenta o schimbare radicală.
Luna aceasta, UE a amenințat China cu măsuri pentru discriminare neloială împotriva companiilor europene pe piața dispozitivelor medicale.
Blocul comunitar a deschis în 2022 un caz juridic împotriva Regatului Unit la OMC, după ce acesta a consultat măsuri care acordau acces preferențial turbinelor eoliene fabricate intern în cadrul schemelor de subvenționare. „Acest lucru încalcă principiul de bază al OMC conform căruia importurile trebuie să poată concura pe picior de egalitate cu produsele interne”, a declarat atunci Comisia. Londra a cedat.
Autonomie strategică vs compatibilitate cu regulile internaționale
Avocații avertizează că blocul comunitar ar putea fi contestat atât la nivel internațional, cât și la propria Curte de Justiție a Uniunii Europene. „UE va trebui să analizeze cu atenție compatibilitatea cu regulile OMC și cu propriile reguli ale UE”, a spus Francesco Pili, consilier la Hogan Lovells în Bruxelles.
Dacă propunerea va fi adoptată, aceasta ar semnala o victorie pentru Franța, care a condus apelurile pentru a merge mai departe cu „autonomia strategică”, inclusiv prin favorizarea companiilor locale.
Documentul, intitulat „Busola Competitivității”, mai propune reducerea poverii administrative asupra afacerilor din UE cu 25-35%. Totuși, nu stabilește un punct de referință pentru calcul.
În plus, documentul prezintă aproape 40 de noi acte, planuri de acțiune și strategii sectoriale. Printre acestea se numără un Act pentru Biotehnologie, un Act Spațial, un Act pentru Medicamente Critice și un Pachet pentru Industria Chimică, precum și măsuri pentru armonizarea legilor fiscale și ale muncii disparate din cadrul UE.
Toate au ca scop stimularea cercetării în UE sau protejarea afacerilor interne.
„Într-un sistem global în care tensiunile geopolitice, competiția pentru supremația tehnologică și lupta pentru controlul resurselor sunt în creștere, libertatea, securitatea și autonomia Europei depind mai mult ca oricând de capacitatea sa de a inova, a concura și a crește”, se menționează în document.
Comisia a declarat că nu poate comenta pe marginea propunerilor în stadiu de proiect.
(Citește și: ”Ce soluții caută UE pentru a-și păstra relațiile comerciale privilegiate cu SUA în președinția Trump 2.0.”)
***