Divergență majoră în politicile celor mai importante bănci centrale: Fed va menține dobânzile, în ciuda presiunilor lui Trump

Cele două mari bănci centrale ale lumii, Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) și Banca Centrală Europeană (BCE), vor porni de săptămâna aceasta pe drumuri diferite, iar turbulențele de pe piețele financiare s-ar putea accentua dacă banca centrală americană nu va semnala stimulente monetare semnificative la ședința sa de politică monetară de marți și miercuri.

Dacă pentru ședința BCE de joi, o reducere de 25 de puncte de bază (0,25%) a dobânzilor pare un pariu sigur, ședința Fed de miercuri este învăluită în mai mult mister. Președintele băncii centrale americane, Jerome Powell, a semnalat după ședința din 17-18 decembrie încheierea prematură a ciclului de relaxare a politicii monetare, după reduceri cumulate de dobândă de 100 de puncte de bază (1%), din septembrie.

Atât BCE, cât și Fed, au redus de mai multe ori dobânzile în 2024 pe fondul atenuării inflației ciclice, respectiv a inflației pe bunuri, care este temperată de recesiunea industrială globală, dar victoria în alegerile prezidențiale americane a lui Donald Trump și posibila implementare a unei politici economice inflaționiste ar putea alimenta un nou puseu de creștere a prețurilor.

Inflația din America, calculată prin indicii prețurilor de consum (CPI/PCE), este în prezent în această perioadă de atenuare ciclică, datorată în mod special deflației pe bunuri și recesiunii globale din industria prelucrătoare, în timp ce inflația structurală, cuantificată prin presiunile inflaționiste latente, este într-o consolidare evidentă din moment ce inflația pe servicii este de aproape patru ani la o rată anuală de peste 3,5%, mult peste ținta de inflație de 2% a Fed.

Câte scăderi de dobândă va mai opera BCE

Toți analiștii consultați de Bloomberg anticipează o reducere cu un sfert de punct procentual a dobânzilor stabilite de Banca Centrală Europeană, cu o viitoare dobândă de 2,75% pentru facilitatea de depozit a BCE, cel mai scăzut nivel din februarie 2023.

Analiștii se așteaptă la mai multe scăderi în acest an, scădere sprijinită de moderarea presiunilor inflaționiste, dar riscurile la adresa inflației din eventuale tarife ale SUA adaugă la incertitudine, potrivit Euronews.

Economiștii Goldman Sachs, de exemplu, prognozează o nouă reducere de 25 de puncte de bază la ședința BCE din martie, dar deciziile de la următoarele ședințe vor fi luate în funcție de datele economice. O nouă reducere, cuplată cu o menținere a dobânzilor în SUA, ar majora diferențialul de dobândă cu dolarul, ceea ce va împinge cel mai probabil moneda euro pe o nouă tendință de depreciere.

O scădere a monedei euro, comparativ cu dolarul, ar fi pozitivă pe canalul comercial pentru economia europeană, prin ieftinirea exporturilor. În cazul impunerii unor tarife vamale, este anticipată o accentuare a tendinței monedei unice europene către paritate cu dolarul, unde a mai ajuns în a doua jumătate a lui 2022.

„Este o ședință cu potențial ridicat de a fi cu totul nespectaculoasă, iar asta mai ales din cauza faptului că datele cu privire la dinamica inflației pe ianuarie vor fi publicate abia săptămâna următoare ”, a afirmat Ruben Segura-Cayuela, economist la Bank of America, pentru Euronews.

Aflată la Davos, șefa BCE Christine Lagarde a recunoscut că riscurile la adresa inflației din SUA și zona euro sunt într-un proces de accentuare a divergențelor, cu o inflație mult moderată în zona euro comparativ cu SUA. Lagarde a avertizat de asemenea asupra punerii sub semnul întrebării a independenței băncilor centrale, după ce președintele american a declarat în primele zile ale mandatului că va solicita scăderea dobânzilor din partea băncii centrale americane, Fed.

Trump crește presiunea pe Fed

Trump a susținut la finalul săptămânii trecute că se pricepe la dobânzi „mult mai bine decât persoana care este în principal responsabilă cu luarea acestei decizii”, el făcând referire la Jerome Powell, pe care Trump l-a numit. Într-o conferință de presă în Biroul Oval, Trump a afirmat vineri că plănuiește să discute ”la momentul potrivit” cu Jerome Powell pentru a-i cere să scadă dobânzile.

O asemenea cerere contravine cu cutuma din SUA, unde președintele respectă așa-numita independență a băncii centrale. Fed, deși a început ciclul de reducere a dobânzilor (-100 puncte de bază din septembrie 2024), pe fondul atenuării inflației ciclice, încă se luptă cu o inflație structurală pe servicii și prețul locuirii (chirii și case).

Scăderea dobânzilor într-o perioadă de posibilă accelerare a inflației ar putea pune și mai multe paie pe focul inflaționist.

Fed pune pe pauză ciclul de relaxare a politicii monetare, în așteptarea măsurilor lui Trump

Totodată, piețele dobânzilor futures din SUA anticipează că Fed-ul va ține nemodificate dobânzile la ședința de miercuri, iar banca centrală americană nu obișnuiește să surprindă masiv piețele. Asta echivalează cu o oprire a ciclului de scădere a dobânzilor.

De notat că ciclul de scădere a dobânzilor demarat în luna septembrie de către Rezerva Federală a SUA a produs deja o reacție adversă în piețe și o creștere mare, neașteptată, a costurilor de finanțare din Statele Unite, care trage în sus costurile de finanțare la nivel mondial.

Deși Fed a redus cumulat dobânzile de referință cu 100 de puncte de bază, cu ocazia ultimelor trei ședințe de politică monetară, piața de obligațiuni și investitorii (short-sellers) au împins defapt în sus dobânda suverană pe 10 ani (10Y), referința pentru costul de finanțare din economie, cu circa 100 de puncte de bază. Mai mult, tendința s-a pornit fix în data de 18 septembrie, ziua în care Fed a operat prima tăiere a dobânzilor din ciclul actual, de 50 de puncte de bază.

Discuțiile despre o posibilă eroare de politică monetară din partea Fed s-au intensificat și ele în ultimele săptămâni, în mod special datorită evoluției divergente de deciziile Fed a dobânzilor efective din piață și a presiunilor inflaționiste încă puternice din Statele Unite, în special provenind din sectorul de servicii.

Oficialii Fed și-au redus în decembrie numărul prognozat de scăderi de dobânzi pentru 2025, de la patru în septembrie la doar două. Modificările și semnalele Fed privind încheierea ciclului de relaxare a politicii monetare a produs un declin zilnic al piețelor bursiere, care între timp s-a inversat.

Cu toate acestea, piețele bursiere americane se găsesc în prezent într-o situație vulnerabilă, caracterizată de creștere a volatilității după îngrijorările legate de investițiile globale în Inteligența Artificială (AI) și de impactul succesului startup-ului chinez DeepSeek asupra întregii industrii.

De notat, de asemenea, faptul că marile companii de tehnologie listate pe bursa americană își vor prezenta săptămâna aceasta rezultatele, care ar putea accentua sau calma orice creștere a volatilității.

Investitorii sunt tot mai atenți la riscul de reaprindere a inflației

Mai mulți comentatori americani scot în evidență faptul că piețele se confruntă cu un ”repricing” (reincludere în prețuri) în ceea ce privește așteptările cu privire la inteligența artificială, unde s-ar putea să fie nevoie de o regândire cu privire la costurile de dezvoltare (CAPEX) și operare (OPEX) a tehnologiei. Totodată, investitorii au reînceput să ia în considerare reaprinderea presiunilor inflaționiste, evoluție evidentă din dinamica ascendentă a dobânzilor pe 10 ani din SUA.

În plus, nu doar tarifele vamale dorite de Trump vor fi o problemă pentru Fed, din perspectiva controlului inflației, ci și presiunea pe deciziile de politică monetară. Președintele Trump dorește să ruleze economia la turație maximă, cu scăderi de taxe, deficite fiscale mari și dobânzi mici, pe care le-ar obține doar prin presiune politică asupra Fed, pe care pare mai mult decât dispus să o aplice.