Europenii cei mai mulțumiți de viața lor sunt românii cu studii superioare. Specificul statelor și deosebirile culturale

Românii se numără printre europenii cei mai mulțumiți cu viața lor, ca medie a scorului obținut la nivel național pe o scară de autoevaluare de la 0 la 10, în timp ce vecinii din sudul Dunării, bulgarii, se situează pe ultimul loc în tabloul UE 2023, conform unui studiu publicat de Eurostat.

Această satisfacție variază puternic în funcție de nivelul de educație, iar aici se remarcă România, unde absolvenții de studii superioare înregistrează ce mai ridicată medie de satisfacție din toată Uniunea.

Raportat la nivelul de educație, românii sunt campioni și în rândul persoanelor cu studii medii.

Indicatorul satisfacției cu viața se măsoară pe o scară de la 0 la 10 puncte pe care intervievații se plasează singuri. Este un indicator de percepție ce se bazează pe comparația, raportarea, respondentului la viața sa trecută, dar și la cea a celor din familia și comunitatea în care trăiește, deci este unul foarte subiectiv.

Bunăstarea subiectivă cuprinde trei subdimensiuni distincte, dar complementare:

• satisfacția (sau evaluarea) vieții, și anume evaluarea cognitivă globală a unei persoane cu privire la viața sa

• afectele (prezența sentimentelor pozitive, cum ar fi bucuria, și absența sentimentelor negative, cum ar fi tristețea sau furia)

• eudemonism (sentimentul că viața cuiva are un sens), cum se specifică în Orientările OCDE privind măsurarea bunăstării subiective.

Mențiunile Eurostat referitor la acest indicator:

• Satisfacția față de viață implică o reflecție cognitivă și evaluativă asupra experiențelor trecute și prezente. Aceasta oferă o perspectivă mai stabilă. Cu toate acestea, această perspectivă care cuprinde întreaga viață prezintă, de asemenea, dificultăți pentru măsurarea statistică a satisfacției față de viață: realizarea unei evaluări globale imparțiale a propriei vieți necesită un efort conștient din partea respondentului, iar rezultatele pot depinde de momentul și circumstanțele sondajului. De exemplu, experiențele trecătoare ar putea influența evaluarea, cum ar fi momentul zilei, ziua din săptămână sau chiar condițiile meteorologice. Aceste influențe ar trebui să se anuleze într-un eșantion mare.

• O dificultate metodologică suplimentară provine din natura complet subiectivă a acestei măsurători. În alte aspecte ale calității vieții, care se concentrează asupra capacităților funcționale, evaluările bazate pe percepții pot fi adesea comparate cu măsuri obiective și confruntate cu acestea. Însă, nu există o astfel de posibilitate măsurabilă obiectiv pentru satisfacția vieții.

Media UE a acestui indicator era de 7,3 în UE, în 2023, cu variații de la 7,8 în Finlanda, la 5,9 în Bulgaria în 2023.

Persoanele tinere (16 – 29 de ani) din UE și-au evaluat, în medie, cea mai mare satisfacție față de viață în 2023, cu excepția Danemarcei, Suediei, Țărilor de Jos, Luxemburgului și Finlandei.

De asemenea, persoanele care trăiesc în gospodării cu copii declară o satisfacția față de viață mai ridicată, decât cea din gospodăriile fără copii.

Principalele constatări ale studiului: război la granița Uniunii, inflație ridicată, dar cetățenii europeni erau în general mulțumiți de viața lor în 2023

• Locuitorii UE tind să fie destul de mulțumiți de viața lor în general, raportând o medie de 7,3 puncte din 10,0, iar în toate țările, cu excepția Bulgariei, nivelul mediu a fost de peste 6 (adică satisfăcător și peste).

• În 2023, persoanele mai tinere (16-29 de ani) din UE erau mai mulțumite de viața lor în general decât persoanele în vârstă de 65 de ani și peste. Această situație nu este valabilă în toate statele, excepții fiind tot statele nordice, care înregistrează cele mai mari decalați între tineri și persoane în vârstă: în Danemarca, Suedia, Țările de Jos, Luxemburg și Finlanda, persoanele în vârstă de 65 de ani și peste erau mai mulțumite de viața lor.

• Venitul și nivelul de educație influențează satisfacția față de viață în UE. Cu toate acestea, în timp ce persoanele cu cele mai mari venituri/cele mai educate tind să fie, în medie, mai mulțumite de viața lor decât cele cu cele mai mici venituri sau care au, cel mult, o educație primară, chiar și persoanele din categoriile inferioare tind să fie mai mulțumite de viața lor (cu o evaluare de peste 6), întrucât, aceștia se compară cu cei din jurul lor, care nici ei nu au standfarde de viață mult mai ridicate.

• Persoanele care trăiesc în gospodării cu copii în întreținere și-au evaluat, în medie, satisfacția față de viață mai sus decât cei fără.

Tinerii, cei mai mulțumiți de viața lor, în general

În 2023, la nivelul UE, inclusiv în România, persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani erau mai mulțumite de viața lor decât cele cu vârste de 65 de ani și peste, care, la rândul lor, erau puțin mai mulțumite decât cele cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani.

Cu toate acestea, modelul variază de la o țară la alta:

• La nivelul UE și în 7 țări ale UE (Danemarca, Luxemburg, Suedia, Irlanda, Austria, Belgia și Franța) se poate observa o formă de U atunci când se analizează relația dintre vârstă și satisfacția de viață. Categoria de vârstă cu cea mai scăzută satisfacție medie a vieții este cea de mijloc.

• În Finlanda și în Țările de Jos există o ușoară creștere a satisfacției medii de viață odată cu vârsta, adică grupul de vârstă 65+ este mai mulțumit de viață decât cele două grupuri de vârstă mai tinere. În aceste două țări, precum și în Suedia, Danemarca și Luxemburg, grupul persoanelor peste 65 de ani are cea mai mare satisfacție medie de viață.

Cele mai mari medii, raportat la studii, o declară absolvenții de facultate din România

La nivelul UE și la nivel național, satisfacția de viață crește odată cu nivelul de educație.

• Cei cu un nivel terțiar de educație și-au evaluat satisfacția față de viață în medie de la 8,4 în România, la 6,6 în Bulgaria.

• Astfel, cei cu studii medii erau cel mai mulțumiți în România (7,8 rating mediu) și cel mai puțin mulțumiți în Bulgaria (5,9).

• Pentru cei cu un nivel de educație mai mic decât cel secundar, ratingul mediu al satisfacției de viață a variat de la 7,6 în Finlanda la 5,0 în Bulgaria.

• Cel mai mare decalaj între persoanele cu studii superioare și cele cu un nivel de educație mai mic de secundar a fost observat în Bulgaria (1,6), Slovacia (1,5), Croația și Ungaria (ambele 1,3).

Specificul Europei – gospodăriile cu copii, mai mulțumite de viață, în general, decât cele fără copii

Persoanele din gospodăriile cu copii în întreținere au raportat în mod constant cele mai ridicate niveluri de satisfacție a vieții.

În 2023, la nivelul UE, acesta era de 7,5, comparativ cu o medie de 7,3 pentru doi adulți care locuiesc împreună, 7,2 pentru gospodăriile cu trei sau mai mulți adulți și fără copii în întreținere și 6,8 pentru gospodăriile formate dintr-o singură persoană.

Pe de altă parte, proporția rezidenților UE care trăiesc într-o gospodărie formată dintr-o singură persoană este în creștere.

Această situație este mai degrabă specific contextului european, întrucât cercetările efectuate pe alte continente au constatat adesea contrariul.

Venituri mai mari, persoane mai satisfăcute de viața lor

• Persoanele care fac parte din quintila cu cel mai mare venit și-au evaluat satisfacția de viață în medie mai mare decât cele care au cele mai mici venituri (7,9 față de 6,7).

• Cu toate acestea, chiar și persoanele din quintila cu cele mai mici venituri și-au evaluat nivelul de satisfacție cu privire la viața lor, în medie, peste 6, ceea ce înseamnă „mai mult mulțumit decât nemulțumit”.

(Citește și: Sondaj INSCOP / 88% din români spun că țara trebuie să rămână cu UE și NATO, dar 70% votează partide și candidaturi naționaliste: Explicațiile detaliate)

****