O analiză a deficitului bugetar specific unei crize profunde

Bugetul general consolidat a înregistrat în 2024 un deficit de 8,65% din PIB, echivalentul a peste 152,7 miliarde de lei, în condițiile în care ritmul de creștere al cheltuielilor publice a fost dublu față de cel al încasărilor, reiese din execuția bugetară publicată miercuri de Ministerul Finanțelor.

Pe partea de venituri se remarcă o îmbunătățire a colectării pe fondul eliminării unor scutiri sau a introducerii unor taxe, în vreme ce pe partea de cheltuieli se remarcă o evoluție slabă la capitolul fonduri europene – în loc să dezvolte proiecte cu finanțare preponderentă din fonduri externe nerambursabile, statul a cheltuit mai mult din resursele proprii pentru a susține investițiile.

Observații despre execuția pe 2024:

• statul a beneficiat de încasări suplimentare pe fondul introducerii unor taxe (impozitul minim pe cifra de afaceri, de exemplu) sau a eliminării unor facilități fiscale pentru anumite categorii de angajați;

• statul a câștigat și pe urma majorării unor venituri: creșterea salariului minim a dus la creșterea încasărilor din impozitul pe venit și din contribuții; similar, creșterea pensiilor a dus la creșterea impozitului pe veniturile din pensii;

• veniturile din TVA au crescut cu peste 15%, însă rambursările s-au menținut la un nivel similar celor din 2023, ceea ce sugerează că rezultatele bune ar putea fi o consecință a creșterii restanțelor față de mediul de afaceri (TVA este o taxă neutră asupra companiilor, statul rambursând-o);

• cheltuielile cu salariile bugetarilor, cu bunurile și serviciile și cu dobânzile aferente datoriei publice au înregistrat creșteri de peste 20%;

• dacă în anii anterior au primat investițiile din fonduri europene, anul trecut statul a plătit de la buget cu 30 de miliarde de lei mai mult pentru investiții decât a cheltuit din fonduri europene nerambursabile; Și încasările din fonduri europene au scăzut semnificativ în 2024.

Eliminarea unor facilități fiscale și introducerea unor impozite noi au sprijinit avansul încasărilor

Veniturile totale au însumat 574,6 miliarde de lei în anul 2024, înregistrând un avans de 10,4% față de anul precedent.

• Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 49 de miliarde de lei, în creștere cu 21,4% față de 2023.

Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,0%, peste dinamica fondului de salarii din economie (16,8%), evoluția acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și IT, precum și de majorarea salariului minim. Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (+60%, ca urmare a majorării punctului de pensie și a recalculării pensiilor). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende a rămas în teritoriul negativ (-3,1%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (când dividendele distribuite au crescut semnificativ înainte de majorarea cotei de impozitare).

• Contribuțiile de asigurări au însumat 189,5 miliarde de lei, în creștere cu 19,4% față de anul precedent.

Evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv eliminarea facilităților pentru anumite categorii de angajați, majorarea salariului minim și majorarea salariului minim garantat pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară.

• Încasările din impozitul pe profit au însumat 35,9 miliarde de lei, consemnând o creștere de 23,5% față de 2023.

Această evoluție a fost posibilă datorită avansului încasărilor din impozitul minim pe cifra de afaceri – impozit care a intrat în vigoare în 2024 -, precum și a impozitului pe profit încasat de la băncile comerciale.

Conform datelor obținute de CursDeGuvernare.ro, doar în primele opt luni ale anului, statul a încasat peste 2 miliarde de lei din impozitul minim pe cifra de afaceri, impozit care nu exista în anul precedent.

Încasările nete din TVA au crescut cu 16%, în condițiile în care rambursările s-au menținut la un nivel similar celor din 2023

• Încasările nete din TVA (diferența dintre TVA colectată și restituirile de TVA) au fost de 120,9 miliarde de lei, în creștere cu 15,9% față de anul precedent.

Ministerul Finanțelor precizează însă că această evoluție s-a produs ”în condițiile în care valoarea restituirilor de TVA a fost similară celei din anul anterior”.

În mod normal, când cresc încasările din TVA ar trebui să crească și restituirile. În 2023, spre exemplu, valoarea restituirilor de TVA a fost de 30,3 miliarde de lei, în creștere cu 8,2% față de anul anterior (28 miliarde de lei).

Scădere de 37% a fondurilor europene încasate în 2024

• Veniturile din accize au însumat 46,3 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 24,3%, susținută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+27,0%). Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică de 19,2%.

• Veniturile nefiscale au însumat 49 de miliarde de lei, înregistrând un avans de 17,2% (an/an), susținut de încasările din vărsăminte din veniturile nete ale BNR și dividende.

• Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 42,62 miliarde de lei, în scădere cu 37% față de anul precedent.

Creșteri de peste 20% la cheltuielile de personal, cu bunuri și servicii și cu dobânzile la datoria publică

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 727,3 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 19,1% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creștere cu 3,16 puncte procentuale față de anul 2023, până la 41,2% din PIB.

• Cheltuielile de personal au însumat 164,6 miliarde de lei, în creștere cu 24% comparativ cu anul precedent.

Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 9,3% din PIB, cu un punct procentuale mai mari față de anul precedent, pe fondul ”creșterilor salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024”.

• Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 93,6 miliarde de lei, în creștere cu 21,4% comparativ cu anul precedent.

O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 15,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 23,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

• Cheltuielile cu dobânzile au fost de 36,3 miliare de lei, cu 6,4 miliarde de lei (21,3%) mai mari față de anul precedent.

30% din cheltuielile publice s-au dus pe asistență socială

• Cheltuielile cu asistența socială au fost de 223,9 miliarde de lei în creștere cu 17,2% comparativ cu anul precedent.

Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe anul 2024, au fost în sumă de 3,46 miliarde de lei.

• Cheltuielile cu subvențiile au fost de 17,1 miliarde de lei, în scădere cu 5,1% față de anul precedent.

Această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,4 miliarde de lei) care reprezintă 19,8% din total subvenții.

Alte cheltuieli au fost de 19,56 miliarde de lei – cu 79,3% mai mult decât în 2023. Acestea reprezintă, conform MF, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Scădere semnificativă a investițiilor din fonduri europene/ Creștere masivă a investițiilor din fonduri de la bugetul de stat

În 2024 se remarcă o inversare a tendinței ultimilor ani de a încuraja investițiile din fonduri europene nerambursarbile, astfel încât acestea să aibă o pondere cât mai mare din totalul investițiilor.

Dacă în 2023 și în 2022, finanțările europene au fost mai mari decât sumele alocate de la bugetul public, în 2024, investițiile realizate exclusiv din resurse bugetare au fost cu peste 30 de miliarde de lei mai mari decât cele realizate din fonduri europene.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 57,43 miliarde de lei. În 2023, aceste cheltuieli au fost de 78,41 miliarde de lei, conform raportului aferent acelui an. Prin urmare, la cheltuielile au fost cu 26,7% mai reduse.

Au compensat însă cheltuielile de capital de la bugetul de stat, care au însumat peste 74 de miliarde de lei, în creștere cu peste 91% față de anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 120,2 miliarde de lei, în creștere cu 19,4% comparativ cu anul precedent, când au fost în valoare de 100,6 miliarde de lei.

(Citește și: ”Structura veniturilor din impozite: Cât încasează statul din impozitarea companiilor, salariilor, dividendelor și pensiilor. Cum au evoluat aceste venituri”)

***