Sezonul de raportări financiare de la BVB arată o temperare a profitabilității: Semnalele trimise de OMV Petrom, BRD și Hidroelectrica

Sezonul de raportări financiare de la bursa locală a debutat săptămâna trecută, iar primele rezultate indică o posibilă discrepanță față de proiecțiile bugetare ale Guvernului. Bugetul pentru 2025 estimează o creștere de aproape 15% a încasărilor din impozitul pe profit, însă primele date anunțate de companiile mari pentru întreg anul 2024 sugerează o dinamică a profitabilității care ar putea fi mult mai temperată în 2025.

OMV Petrom și BRD, două dintre cele mai mari și profitabile companii listate la bursă din economia locală, au raportat o temperare semnificativă a profitabilității în 2024 comparativ cu anul 2023. Asta ridică inclusiv semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea estimărilor bugetare, într-un an în care neîncadrarea în ținta de deficit de 7% din PIB riscă să împingă ratingul suveran al României în categoria „junk”.

Alte companii importante din economie, inclusiv din perspectiva sumelor ce vor fi trimise în buget, precum Hidroelectrica sau Romgaz manifestă o tendință de scădere a producției care ar putea reduce profitabilitatea în 2025.

România este într-un moment crucial din perspectiva provocărilor la adresa sustenabilității creșterii economice și a nevoii de a reduce un deficit bugetar structural istoric

În 2024, execuția bugetară arată încasări de 35,98 miliarde de lei din impozitul pe profit, 2% din PIB. Pentru 2025 se prefigurează o creștere nominală de 5,3 miliarde de lei, la 41,27 miliarde de lei, echivalentul a 2,2% din PIB, grație unei creșteri anuale a economiei de 2,5%.

Dacă această tendință emergentă de temperare a profitabilității se menține pe parcursul sezonului de raportări, ea va fi un semnal important în materie de aliniere a veniturilor fiscale din economie cu proiecțiile guvernamentale. În plus, cu toate că bursa locală nu reprezintă o oglindă fidelă a economiei românești, așa cum se întâmplă în SUA, ea are putere de semnal, mai ales în condițiile în care incertitudinile politice și fiscale s-au intensificat, iar balanța riscurilor a început să apase în jos.

Totodată, în ceea ce privește companiile de stat, profitabilitatea este relevantă inclusiv din perspectiva faptului că Guvernul are în plan să ia ca dividende, din companiile pe care le controlează, cel puţin 90% din profiturile nete.

Guvernul a început din 2017 să ia ca dividende o cotă de 90% din profiturile companiilor la care are participații majoritare, iar în anumite cazuri a solicitat inclusiv dividende din rezervele financiare ale companiilor de stat. Această politică a fost implementată ca urmare a scăderii taxării și a creșterii deficitului bugetar pe măsură ce au fost majorate salariile bugetarilor și pensiile.

Pentru 2025 sunt prevăzute în buget venituri bugetare de 8 miliarde de lei din dividendele distribuite de companiile statului

Guvernul prognozează că va încasa 8 miliarde de lei din profiturile companiilor de stat, la fel ca în 2024. Pentru următorii ani sunt prevăzute creșteri la 8,24 miliarde de lei în 2026, la 8,84 miliarde de lei în 2027 și 9,46 miliarde de lei în 2028. Recordul de vărsăminte la buget datează din 2022, când companiile de stat au generat profituri brute de 17,9 miliarde de lei pe fondul creșterii majore a prețurilor la produsele energetice. Marile companii de stat activează în sectorul de energie.

Rezultate pe companiile mari listate la BVB

1. OMV Petrom a realizat în 2024 un profit net de 4,2 miliarde de lei în 2024, cu un plus de 4,9% față de anul anterior, însă în trimestrul patru a livrat un profit net de doar 263 milioane de lei, minus 82% față de același trimestru din 2023. Vânzările din ultimul trimestru s-au redus de altfel cu 12%.

Directorul Petrom, Christina Verchere, a declarat recent că  „ne aşteptăm ca 2025 să fie un an dificil şi cu volatilitate, cu provocări fiscale şi de reglementare”.

2. Grupul financiar BRD, unul din cele mai mari din România, a raportat un profit net preliminar de 1,52 miliarde lei pentru anul 2024, cu 8% mai mic comparativ cu cel obținut în anul 2023. BRD a înregistrat o creștere masivă a creditării de consum în 2024, care riscă să se tempereze în 2025 pe fondul incertitudinilor.

Deja populația s-a reorientat mai mult spre economisire, cu finanțări de 8 miliarde de lei către stat în doar primele 6 săptămâni din acest an.

3. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a raportat o scădere a producției de energie eletrică cu 21% în 2024 față de anul anterior.

Afectată masiv de secetă, compania de stat a înregistrat în primele nouă luni ale anului 2024 un profit net de 3,5 miliarde de lei, în scădere cu 32% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe segmentul de furnizare, a crescut numărul de clienți casnici, cu 10%, până la 573.000, dar a scăzut semnificativ, cu 17%, până la 28.000, numpărul clienților comerciali.

4. Romgaz, principalul producător de gaze din România, controlat de stat, și-a majorat în primele trei trimestre ale anului cu doar 5% profitul net, în timp ce veniturile totale au scăzut cu 17%.

Încrederea consumatorilor a scăzut puternic în decembrie și ianuarie, potrivit sondajelor realizate de Comisia Europeană. Consumul este motorul creșterii economice

Încrederea consumatorilor și a managerilor din mediul de afaceri românesc în economia locală a scăzut puternic în luna ianuarie, pentru a doua lună la rând, la cel mai redus nivel din ultimii aproape patru ani, semnalând riscul unei încetiniri a activității economice, potrivit indicatorilor de încredere publicați în fiecare lună de Comisia Europeană (Economic Sentiment Indicator – ESI).

Evoluția vine pe fondul unui cumul de factori declanșați de incertitudinea din jurul procesului electoral și rezultatelor sale și o deteriorare severă a încrederii consumatorilor, potrivit analiștilor BCR. Evoluția se suprapune unei perioade deja lente pentru economia românească, puternic dependentă în 2024 de creșterea creditării de consum pentru menținerea pe linia de plutire.

Declinul major s-a consemnat pe indicatorul ce măsoară încrederea consumatorilor, care a scăzut în ultimele două luni cu 11,7 puncte, la -20,3 puncte, de la un maxim al ultimilor 3 ani și jumătate în noiembrie.

Valoarea din ianuarie a indicelui agregat ESI este, de asemenea, prima valoare din ultimii aproape patru ani sub media pe termen lung a ESI de 100 de puncte, iar scăderile din decembrie și ianuarie arată că mediul de afaceri a consemnat o decelerare a activității de business în ultimele două luni, inclusiv pe fondul deteriorării intențiilor de achiziție ale consumatorilor.

Datele de la INS semnalează stagflație (inflație+stagnare economică)

Datele publicate în noiembrie de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României astagnat în trimestrul al treilea, în ritm trimestrial, iar în primele 9 luni din an, față de primele 9 luni din 2023, produsul intern brut a crescut cu doar 0,8%. Mai mult, față de trimestrul trei din 2023, produsul intern brut a scăzut cu 0,2% pe seria ajustată sezonier.

Cifrele privind creșterea PIB din acest an au fost influențate negativ de dinamica exporturilor nete, în condițiile în care cererea mare de consum a gospodăriilor românești este deservită prin bunuri de import, iar exporturile încă sunt afectate de cererea externă slabă și competitivitatea mică a bunurilor românești pe piața internațională.

De notat, de asemenea, că pentru trimestrul întâi din acest an, managerii consultați în sondajul INS privind tendințele economice se așteaptă la un puseu inflaționist semnificativ, cuplat cu o stagnare și chiar scădere a activității economice, inclusiv în sectorul de comerț cu amănuntul, motorul creșterii economice.

Sentimentul de inflamare a inflației în rândul managerilor, pe orizontul de timp ianuarie – martie 2025, este explicat de BNR astfel: ”Evoluția inflației este consecința influențelor contrare venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponnetelor non-alimentare și din scăderea dinamicii prețurilor importurilor, și, pe de altă parte, din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, precum și din costurile salariale crescute, transferate cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri”.

(Citește și: ”Buget 2025: Principalele coordonate privind veniturile și cheltuielile. Ce, cât, cum pentru ministere și administrațiile locale”)

***