Moody’s păstrează ratingul de țară dar schimbă la „negativă” perspectiva României

Agenția Moody’s a schimbat perspectiva României la „negativă” de la „stabilă”, vineri seara. Agenția invocă reforma fiscală „amânată semnificativ” și mediul politic intern „din ce în ce mai turbulent”.

Ratingul Baa3 atribuit României reflectă „dimensiunea moderată și potențialul de creștere al economiei”, dar ține cont de profilul de credit, țara fiind expusă riscului geopolitic din cauza apropierii de războiul din Ucraina.

Decizia de a schimba perspectiva în negativă reflectă riscul ca, în absenţa adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, puterea fiscală a României să slăbească semnificativ în următorii ani, scrie News.ro.

”Pe baza politicilor anunţate de Guvern până în prezent, ne aşteptăm ca deficitul fiscal să scadă de la 8,7% din PIB în 2024, dar să rămână ridicat la 7,7% din PIB în 2025 şi să se îmbunătăţească doar treptat ulterior. Împreună cu o revizuire semnificativă în scădere a previziunilor noastre de creştere pentru România, acest lucru ar conduce rapid povara datoriei publice la 59,3% din PIB la sfârşitul lui 2025 şi la 62,7% la sfârşitul lui 2026, de la 48,9% la sfârşitul lui 2023”, arată agenţa de rating.

Cu toate acestea, pe baza măsurilor anunțate până în prezent, se va proceda într-un ritm mai lent decât ne-am planificat în acest an, scrie agenția de rating în comunicatul transmis vineri: „Atingerea acestor ținte de deficit pe baza politicilor anunțate până în prezent ar necesita o combinație între o redresare neașteptat de puternică, împreună cu îmbunătățiri semnificative ale managementului politicii fiscale”.

Creşterea cerinţelor de împrumut şi a costurilor cu dobânzile vor conduce, de asemenea, la o slăbire semnificativă a indicatorului de accesibilitate a datoriei guvernamentale în anii următori, raportul dintre plăţile dobânzilor şi veniturile guvernamentale crescând de la 5,7% în 2023 la peste 9% până în 2029.

De asemenea, Moody’s mi arată că reducerea cu succes a deficitului şi limitarea creşterii poverii datoriei publice vor necesita, cel mai probabil, şi adoptarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală.

Agenţia menționează că România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul PNRR, însă aceasta este deja amânată semnificativ şi nu se  aşteaptă ca detalii despre amploarea şi componenţa măsurilor de creştere a veniturilor pe care o astfel de reformă le-ar putea include să fie anunţate decât după alegerile prezidenţiale din mai 2025.

”Mediul politic după alegerile parlamentare şi alegerile prezidenţiale anulate de la sfârşitul anului 2024 ar putea, de asemenea, să facă mai dificil pentru guvern să avanseze cu o reformă fiscală ambiţioasă şi cu programul său de reducere a deficitului în general”, mai remarcă agenţia.

Agenţia invocă şi faptul că accentuarea riscurilor geopolitice în lumina angajamentului diminuat al Statelor Unite în securitatea europeană s-ar putea adăuga şi la presiunile pentru creşterea cheltuielilor pentru apărare, complicând şi mai mult eforturile guvernului de consolidare fiscală.

(Citește și: Fitch menține ratingul României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă)

****