România a împrumutat 4 mld. euro de pe piețele externe – Ministerul Finanțelor face curățenie pe scadențarul lui 2026

Ministerul Finanțelor a ieșit pe piețele externe la o zi distanță de la adoptarea rectificării bugetare, convenită inclusiv cu Comisia Europeană, și a împrumutat de pe piețele financiare 4 miliarde de euro.

Cererea din partea investitorilor a fost una record având în vedere dobânzile ridicate, subscrierile depășind 18 mld. euro, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta a fost a patra ieșire pe piețele externe din acest an, cea anterioară având loc în iulie, după adoptarea primului pachet fiscal menit să readucă finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă.

Cele 4 miliarde de euro au fost atrase prin obligațiuni cu maturitate pe 7 ani (scadență iunie 2033), 12 ani, (scadență octombrie 2037) și 20 de ani (scadență octombrie 2045). Pe tranșele mai lungi de eurobonduri au fost atrase câte 1 miliard de euro, iar pe tranșa de 7 ani au fost atrase 2 miliarde.

România a împrumutat până acum peste 17 miliarde de euro de pe piețele internaționale, anul acesta

 Potrivit unui raport al Finanțelor, până la sfârșitul septembrie, statul își asigurase 92% din necesarul inițial de finanțare din 2025 – asta înseamnă împrumuturi de aproximativ 210 miliarde de lei.

Cu cele 4 miliarde de euro valoarea împrumuturilor crește la peste 230 de miliarde, în timp ce necesarul de finanțare (nevoia de bani ce trebuie împrumutați) revizuit la rectificare pentru 2025 este de 259-260 miliarde de lei.

Fondurile vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar, refinanțarea datoriei publice existente și pentru operațiuni de răscumpărare sau schimb de titluri vechi.

Dobânzi între 5,5% (7 ani) și 6,65% (20 ani)

Amintim că joi, pe lângă împrumutul extern, Ministerul Finanțelor a deschis și o operațiune de răscumpărare de bonduri, în sumă nominală de 4,25 miliarde de euro, eurobonduri ce ajung la scadență anul viitor, Trezoreria dorind să curețe scadențarul anului viitor.

Succesul operațiunii de răscumpărare va depinde de dorința investitorilor de a-și vinde anticipat titlurile, iar operațiunea de piață se va încheia la finalul săptămânii viitoare.

Operațiunea vine după ce, în septembrie, Ștefan Nanu, Trezoreriei de stat, anunța într-un interviu pentru agențiile de presă internaționale că Trezoreria pregătește un exercițiu de „management al pasivelor”.
Asta presupune, prin fondurile atrase, răscumpărarea euroobligațiunilor în valoare de 4,25 miliarde de euro care ajung la scadență anul viitor – sau a unei părți din ele – și înlocuirea lor cu eurobonduri pe termen mai lung.

Curățenie pe scadențarul Guvernului din 2026 – Finanțele nu au mai emis în ultimele luni nici titluri Fidelis pe 1 an

Nanu mai anunța în septembrie, pentru investitorii internaționali, și o „obligațiune Samurai”, cum este cunoscută emisiunea de datorie (obligațiuni verzi) în yeni, care e menită să atragă, ulterior, în timp, investitori din Japonia în titluri românești în lei.

De notat că operațiunea de răscumpărare va umfla cel mai probabil și mai tare deficitul ESA în contextul în care se plătește în avans toată dobânda rămasă până la scadență – în 2024, conform fostului ministru PSD al Finanțelor Adrian Câciu, 0,4 puncte procentuale din deficitul ESA de 9,3% din PIB a provenit din rascumpărări de bonduri.

În 2025, Finanțele mai au de plătit în contul serviciului datoriei publice 0,7 miliarde de euro în titluri în euro emise pe piața internă, 2 miliarde de euro în euroobligațiuni și echivalentul a 2,9 miliarde de euro în datorie publică emisă în lei.

În același timp, anul viitor alte titluri importante în euro emise pe piața internă ajung la scadență. Aceste scadențe în euro se ridică la 3,4 miliarde de euro. Este de așteptat ca Finanțele să mai realizeze în debut de 2025 un împrumut extern pentru stingerea acestor scadențe interne.

Scadențarul pentru 2026 al Guvernului mai are pe calendar doar 13,5 miliarde de euro, echivalent datorie emisă în lei pe piața internă. Răscumpărarea anticipată de joi, în funcție de succesul și amploarea operațiunii, cuplată cu acoperirea rapidă a necesarului pentru plata emisiunilor interne în valută care ajung în 2026 la scadență ar putea să degreveze semnificativ calendarul plăților în contul datoriei publice de anul viitor.

(Citește și: ”Guvernul a ajuns cu împrumuturile la 200 mld. lei – 75% din necesarul de finanțare (revizuit) din 2025”)

***