Balanța comercială, semne de ușoară redresare în 2025: deficitul de la mărfuri a scăzut, excedentul de la servicii a crescut – transporturile și IT&C au fost pe plus, turismul a luat-o la vale

Deficitul de cont curent al României s-a ridicat la 30,12 mld. euro în 2025, în ușoară creștere față de anul precedent (+4,4%), principala cauză a deteriorării fiind balanța veniturilor primare (veniturile obținute de rezidenți și nerezidenți din muncă și din deținerea capitalului, rezultate din relațiile economice internaționale ale unei țări), potrivit datelor comunicate luni de Banca Națională a României.
Pe de altă parte, deficitul de la mărfuri a scăzut ușor, iar excedentul de a servicii a crescut ușor.

Deficitul de cont curent al României a început să crească accelerat din 2021. În 2024, acesta a înregistrat un avans de circa 37% față de anul precedent.

Astfel, în 2025 evoluția în structură a contului curent al balanței de plăți a fost:

– balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 637 milioane de euro;

– balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 369 milioane de euro;

Se remarcă evoluția favorabilă a sectorului transporturilor, care a generat anul trecut un excedent de cont curent de 6,05 mld. euro, în creștere cu 25% față de 2024.

O evoluție pozitivă a înregistrat și sectorul IT&C care a exportat servicii de 11,1 mld. euro în 2025, generând un excedent de 6,9 mld. euro, în creștere cu 9,6% față de anul precedent.

Pe de altă parte, deficitul de la turism s-a deteriorat. Sectorul a generat o pierdere de 4,6 mld. euro în balanța de plăți a României, în creștere cu 26,6% față de 2024.

– balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1,86 miliarde de euro;

Balanța veniturilor primare a fost de -10,2 mld. euro: intrări de 8,9 mld. euro, ieșiri de 19 mld. euro.

Veniturile primare din contul curent al balanței de plăți reprezintă veniturile obținute de rezidenți și nerezidenți din muncă și din deținerea capitalului, rezultate din relațiile economice internaționale ale unei țări. Veniturile primare includ, de exemplu, salariile obținute de lucrătorii români în străinătate, dobânzile plătite investitorilor străini pentru împrumuturi acordate României și dividendele transferate de filialele firmelor străine către companiile-mamă.

– balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 419 milioane de euro.

Balanța veniturilor secundare a fost de 290 mil. euro: intrări de 9,1 mld. euro, ieșiri de 8,8 mld.

Veniturile secundare din contul curent al balanței de plăți reprezintă transferuri curente fără contraprestație, precum remitențele trimise de românii din străinătate, ajutoarele externe nerambursabile și contribuțiile sau plățile către organizații internaționale.

Investițiile directe, creștere de 45% în 2024

Investițiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 8,15 mld. euro (comparativ cu 5,6 mld. euro în perioada ianuarie – decembrie 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 6,18 mld. euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,97 mld. euro.

În perioada ianuarie – decembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 23,8 miliarde euro, până la 227,3 miliarde euro. În structură:

• datoria externă pe termen lung a însumat 179,4 miliarde euro la 31 decembrie 2025 (78,9% din totalul datoriei externe), în creștere cu 14,8% față de 31 decembrie 2024;

• datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2025 nivelul de 47,9 miliarde euro (21,1% din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,6% față de 31 decembrie 2024.

(Citește și: ”Deficitul de cont curent – 27,1 mld. euro la 11 luni din 2025: Exporturile de servicii IT și transporturi au fost anulate de balanța din turism”)

***