Conflict la vârful Sănătății: Ministrul Rogobete intenționează spargerea monopolului CNAS – Președintele Casei spune că este nevoie de asigurări complementare, ca la pensii, nu de eliminarea rolului statului

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă că intenționează spargerea monopolului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și să introducă un sistem concurențial, în care să funcționeze mai multe case de asigurări, atât publice, cât și private.

Președintele Casei spune că înainte de orice configurare a spargerii monopolului trebuie eliminate eliminate problemele sistemului, iar acest lucru nu se poate face cât timp CNAS nu îşi poate face propria politică de contractare a serviciilor medicale, în funcţie de nevoile reale ale pacienţilor, ci trebuie să execute „deciziile şi priorităţile Ministerului Sănătăţii”.

Reforma finanțării, esențială pentru eficientizare sistemului de sănătate

„Faptul că există un monopol prin CNAS înseamnă că nu putem vorbi de o competiție”, a declarat Alexandru Rogobete, într-un interviu acordat G4Media.

În opinia ministrului, reforma finanțării este cea mai importantă schimbare de care sistemul de sănătate are nevoie, indiferent de investițiile în infrastructură sau de alte măsuri administrative.

„Am spus încă de la preluarea mandatului că, indiferent câtă infrastructură nouă construim, indiferent câtă reformă facem, cea mai importantă reformă, din punctul meu de vedere, este reformarea modului în care sunt finanțate serviciile de sănătate și modul în care se realizează asigurările de sănătate în România”, a spus Alexandru Rogobete.

Propunerea are la bază modele deja funcționale în alte state europene, precum Franța, Spania, Belgia sau Germania, dar și în afara Uniunii Europene, dând ca exemplu Israelul.

„În toate aceste țări există mai multe servicii de asigurări de sănătate. Fie că sunt în regim public, fie că sunt în regim privat, fie că sunt complementare, în regim public-privat, este evident că oamenii vor avea de unde să aleagă, nu neapărat în funcție de tarifare, ci în funcție de serviciile pe care acestea le oferă. Va apărea concurența între Case, care în orice sistem duce la dezvoltare”, a mai spus ministrul Sănătății.

Modelul preferat pe care ar putea fi modelată reforma – cel israelian

„În modelul din Israel, care mi se pare cel mai aplicabil sau replicabil pentru România, oamenii nu plătesc direct la Casă. Ministerul Finanțelor colectează contribuția pentru asigurările de sănătate și o virează casei de asigurări pe care omul o alege. Practic, nu casa va colecta, ci statul va colecta. Casa va plăti serviciile în spital, după care statul va rambursa aceste servicii”, a declarat ministrul.

Reamintim că despre același model, israelian, vorbea și fostul premierul Marcel Ciolacu.

(Citește și: O miză de 11 mld. euro: reorganizarea / refacerea din temelii a CNAS. Modelul israelian. Liderul BNS: Se încearcă instituirea controlului total asupra Casei)

Un alt avantaj al reformei ar fi, potrivit ministrului Sănătății, atragerea de bani noi în sistem, fonduri care nu ar mai trece integral prin bugetul de stat.

Este vorba despre o reformă complexă, ce nu poate fi implementată rapid.

„Sigur că este o reformă care nu se va face peste noapte, dar eu cred că trebuie demarată cât mai rapid, pentru a alinia, până la urmă, România la standarde internaționale”, a mai precizat acesta.

Implementarea acestei propuneri ar reprezenta a doua schimbare majoră prin care fondurile din sistemul de asigurări de sănătate ar fi direcționate și către sectorul privat. Inițial, Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), gestionat de CNAS.

Pașii anteriori:

• În 1997 a fost introdusă decontarea analizelor efectuate în laboratoare private, în limita unui plafon lunar.

• Din anul 2020, și spitalele și clinicile private au fost incluse în sistemul de decontare, iar pachetul de servicii medicale private decontate de CNAS a fost extins treptat.

• Începând cu 2026, va fi eliminat plafonul pentru efectuarea analizelor decontate de CNAS în laboratoarele private.

Replica președintelui CNAS: Adevărata reformă din sănătate nu este “spargerea monopolului CNAS”, ci cheltuirea corectă a banilor pentru pacienţi; deocamdată, nu contează decât „ce doreşte Ministerul Sănătăţii”

Peşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu Moldovan, susţine că reforma sistemului de sănătate este o necesitate reală pentru România, dar adevărata reformă nu înseamnă “spargerea monopolului CNAS”, ci autonomia reală a asigurărilor de sănătate şi cheltuirea corectă a banilor pentru pacienţi.

”Adevărata reformă din sănătate nu este «spargerea monopolului CNAS», ci autonomia reală a asigurărilor de sănătate şi cheltuirea corectă a banilor pentru pacienţi. Nu mi-a plăcut niciodată sǎ îmi contrazic public colegii, cu atât mai puţin pe cei cu care avem obiective şi realizări comune. Însă nu pot lăsa să se rostogolească în spaţiul public idei periculoase pentru pacient. Reforma sistemului de sănătate este o necesitate reală pentru România. Nimeni nu contestă faptul că pacienţii se confruntă cu birocraţie, timpi mari de aşteptare şi servicii uneori sub standardele europene. Dar întrebarea esenţială nu este dacă trebuie să reformăm sistemul, ci cum o facem, fără să punem în pericol accesul egal la servicii medicale”, a transmis preşedintele CNAS, Horaţiu Moldovan, printr-un comunicat.

Sistemul actual, bazat pe Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, are un mare avantaj: oferă un pachet de bază relativ uniform pentru toţi pacienţii, indiferent de venit, vârstă sau stare de sănătate.

”Este un sistem solidar, în care cei sănătoşi contribuie pentru cei bolnavi, iar cei cu venituri mai mari susţin accesul celor vulnerabili. Acesta este un principiu fundamental al oricărui sistem public de sănătate modern”, a explicat Moldovan.

Este nevoie de asigurări complementare, cum există și în sistemul de pensii, unde rolul statului în protecția socială nu a dispărut

Acesta susţine că transferul fondului social de asigurări de sănătate către administrare privată ”ar transmite un semnal periculos, acela că statul nu mai este capabil să gestioneze problemele de ordin social”.

”Însă acest lucru nu este adevărat în România de azi. Statul român plăteşte pensii, gestionează sistemul public de pensii şi asigură, din perspectiva socială, serviciile medicale de bază pentru populaţie. Nu suntem într-o situaţie de colaps instituţional care să justifice abandonarea administrării publice a fondului social de sănătate”, a mai scris preşedintele CNAS.

Nici “spargerea monopolului CNAS”, după cum nici spargerea monopolului Casei Naţionale de Pensii Publice nu reprezintă, sub nici o formă, ”pretexte sau premise pentru înlocuirea rolului statului român în gestionarea sistemului de protecţie socială din România”.

”Este adevărat că pentru orice stat este dificil să se bazeze exclusiv pe un fond social minimal pentru a acoperi toate nevoile medicale ale populaţiei. Dar tocmai aici este locul concurenţei reale: în zona asigurărilor complementare de sănătate, nu în zona fondului social de bază. Fondul social trebuie să rămână solidar şi universal, iar concurenţa poate apărea peste acest nivel, prin poliţe complementare, voluntare, servicii suplimentare şi pachete extinse”, a mai transmis Horaţiu Moldovan.

Ideea caselor private de asigurări, atractivă, dar periculoasă – dispare mecanismul de solidaritate, costurile de administrare cresc

”Se vorbeşte despre concurenţă, eficienţă şi libertatea pacientului de a alege. Dar experienţa altor ţări arată că, fără o reglementare extrem de strictă, astfel de sisteme pot duce la selecţia pacienţilor, la creşterea costurilor administrative şi la apariţia unei sănătăţi cu două viteze: una pentru cei cu bani şi una pentru restul populaţiei. Într-un sistem concurenţial, casele de asigurări vor avea un interes economic. Este firesc. Dar interesul economic înseamnă şi tentaţia de a atrage pacienţi tineri şi sănătoşi şi de a evita bolnavii cronici sau cazurile costisitoare. Dacă nu există mecanisme de compensare foarte bine puse la punct, riscăm ca cei mai vulnerabili pacienţi să fie împinşi într-un sistem public subfinanţat”, susţine preşedintele CNAS:

De asemenea, un sistem cu mai multe case de asigurări nu înseamnă automat servicii mai bune. Înseamnă şi costuri administrative mai mari, marketing, structuri paralele, sisteme informatice separate. Toţi aceşti bani nu se duc la pacient, ci în birocraţia sistemului, explică președintele CNAS.

Nu avem nevoie să fragmentăm solidaritatea, ci să o facem mai eficientă, mai spune Moldovan: ”Adevărata reformă nu este să înlocuim CNAS, ci să o facem cu adevărat autonomă, eficientă şi orientată către pacient, iar concurenţa să o încurajăm acolo unde nu pune în pericol accesul universal la servicii medicale”.

Managementul, risipa și frauda sunt vinovate de starea sistemului actual; autonomia Casei, doar pe hârtie, în realitatea se aplică ceea ce dorește Ministerul Sănătății

”Pe de altă parte, trebuie să fim oneşti: sistemul actual nu este perfect. Avem birocraţie excesivă; rezistenţă la schimbare; control insuficient al risipei şi al fraudelor; un sistem informatic depăşit.

Dar aceste probleme nu sunt generate de faptul că există o singură casă de asigurări. Ele sunt cauzate de mulţi ani de management fără obiective corelate cu aşteptările asiguraţilor, digitalizare precară şi control disproporţionat în raport cu nevoile reale din teren. Iar aceste probleme pot fi rezolvate fără a demonta întregul sistem”, mai explică preşedintele CNAS.

Acesta reclamă, de asemenea, lipsa de autonomie reală a CNAS: ”În teorie, Casa Naţională este o instituţie autonomă. În practică, ea nu îşi poate face propria politică de contractare a serviciilor medicale în funcţie de nevoile reale ale pacienţilor, ci în funcţie de deciziile şi priorităţile Ministerului Sănătăţii”.

”De multe ori, CNAS este obligată să plătească menţinerea artificială în viaţă a unor structuri spitaliceşti care nu sunt necesare sau solicitate de pacienţi, în loc să poată direcţiona fondurile către servicii medicale moderne, plată corectă în ambulatoriul de specialitate, prevenţie sau către spitale performante. Cu alte cuvinte, în sistemul actual nu contează întotdeauna ce doresc pacienţii, ci ce doreşte Ministerul Sănătăţii. Autonomia CNAS este, în mare parte, doar pe hârtie”, mai spune președintele Casei, Horaţiu Moldovan.

Problemele sistemului, care ar trebui rezolvate înainte de a concepe orice altă reformă:

• ”Reforma este necesară, dar trebuie să fie una responsabilă. Nu trebuie să schimbăm radical un sistem solidar doar pentru că funcţionează imperfect. Trebuie să îl reparăm, să îl modernizăm şi să îl facem mai eficient. Pentru că, în sănătate, nu vorbim doar despre eficienţă economică. Vorbim despre vieţile oamenilor. Iar un sistem bun nu este doar cel care produce profit, ci cel care oferă acces corect şi sigur la tratament pentru toţi pacienţii”, adaugă preşedintele CNAS.

• O parte importantă din banii CNAS ajung în spitale, iar acolo, de multe ori, există achiziţii de echipamente şi materiale sanitare la preţuri supraevaluate sau prost justificate. ”Aceasta nu este o problemă a modelului de asigurare, ci o problemă de management şi control în sistemul spitalicesc. O reformă reală ar însemna ca Ministerul Sănătăţii să stopeze acest flagel al achiziţiilor ineficiente şi netransparente. Tot o reformă reală ar fi ca ministerul să se concentreze pe ceea ce ţine cu adevărat de atribuţiile sale: pregătirea şi instruirea cadrelor medicale, managementul adecvat al resurselor umane din sănătate, pornind de la programul de lucru al medicilor până la flexibilizarea resurselor umane din sănătate, organizarea corectă a gărzilor şi plata lor în mod echitabil”, explică Moldovan.

Dacă se rezolvă aceste probleme de management, control şi organizare, ”vom face un pas mult mai mare spre un sistem de sănătate funcţional decât prin schimbarea arhitecturii fondului social de asigurări de sănătate”.

Ce înseamnă reforma reală, în opinia președintelui Casei

• ca CNAS să poată contracta liber serviciile medicale, în funcţie de nevoile pacienţilor;
• să poată redirecţiona fondurile către serviciile cele mai solicitate şi eficiente;
• să fie scoasă din coordonarea directă a Ministerului Sănătăţii şi să devină cu adevărat o instituţie autonomă.
• digitalizarea completă a sistemului de sănătate; nu doar cel al CNAS, ci integrarea digitală a tuturor furnizorilor de servicii medicale din Romania, publici şi privaţi deopotrivă;
• achiziţii transparente de echipamente şi materiale sanitare;
• finanţare bazată pe performanţă, nu doar pe numărul de pacienţi;
• control real al fraudelor şi stoparea risipei;
• dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare, care ar degreva pacienţii de cheltuieli semnificative.

(Citește și: )

****