Inflația rezistă – Companiile au majorat semnificativ prețurile alimentelor și serviciilor de la 1 ianuarie – Analiștii își revizuiesc prognozele pentru 2026

Indicele preţurilor de consum (IPC), la finalul lunii ianuarie 2026, a crescut comparativ cu luna decembrie 2025 cu +0,86%, rezultând o rată anuală de creștere a prețurilor de consum de +9,62%, în mare parte în stagnare de la +9,69% în finalul anului trecut, arată datele Institutului Național de Statistică (INS).

Mărfurile alimentare s-au scumpit în ansamblu cu +0,91% în ianuarie, înregistrând în perioada februarie 2025-ianuarie 2026 o rată anuală de creștere a prețurilor de +7,86%. Cele mai mari scumpiri în ianuarie au fost la fructe (+1,5% față de decembrie) și legume (+3,6% față de decembrie).
Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu +0,51%, în special ca urmare a scumpirii combustibililor (+1,8% față de decembrie) și tutun/țigări (+1,2% față de decembrie), cu o rată anuală de creștere a prețurilor de +9,99%, în timp ce serviciile s-au scumpit cu +1,56% lună/lună, creșterile de prețuri producând o rată anuală de +9,62%. La servicii, cea mai mare scumpire a fost la serviciile de apă, canal și salubritate (+9,1% lună/lună).

Puseul de inflație din ianuarie 2026 este unul care se încadrează în tendința din ultimii ani, în care au crescut taxele pe mediul privat și accizele în fiecare an din ultimii 4, de la 1 ianuarie. Aceste creșteri de prețuri la vin la rândul lor ca urmare a unor creșteri majore de taxe și impozite pe companii, precum și majorări ale nivelului accizelor, în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

În luna ianuarie 2025, inflația lunară a fost de +0,92%, similară cu cea din ianuarie 2026, ceea ce explică păstrarea ratei anuale de creștere a prețurilor de consum pe un palier ridicat, aproape de o rată de 2 cifre.

Analiștii anticipau o scădere a ratei inflației la +9,3%. BCR își revizuiește prognoza de inflație la +4,4%, de la +3,7%

Analistul Erste/BCR Vlad Ioniță punctează că nivelul inflației din ianuarie este peste mediana estimărilor din sondajul Bloomberg (9,4% an/an) și peste propria prognoză de 9,3% an/an.

”Cea mai mare parte a erorii de prognoză provine din prețurile gazelor naturale, care au scăzut doar marginal în această lună — mult sub declinul de aproximativ 4% pe care îl anticipasem pe baza facturilor emise. O parte mai mică a erorii (sub 0,1 puncte procentuale) provine din modificarea ponderilor produselor din coșul de consum, care sunt revizuite la începutul fiecărui an. Inflația de bază a rămas relativ stabilă în ianuarie, la 8,5% an/an, neschimbată față de luna precedentă și în linie cu așteptările noastre”, punctează Ioniță.

BCR și-a revizuit în sus prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 4,4% an/an, de la 3,7% anterior.

”Inflația CORE2 ajustată (inflația totală minus prețurile administrate, volatile, tutunul, alcoolul și electricitatea), indicator urmărit îndeaproape de BNR, a rămas relativ stabilă în ianuarie, la 8,5% an/an. Inflația alimentelor de bază a încetinit ușor la 8,4% an/an, de la 8,5%, iar inflația bunurilor nealimentare de bază a scăzut la 5,0%, de la 5,1%. Inflația serviciilor de bază a rămas la 10,5% an/an. În 2026, în absența unor șocuri neprevăzute, inflația de bază este estimată să ajungă la 4,0% la finalul anului, urmând o traiectorie similară cu inflația totală, pe fondul efectelor de bază statistice”, mai arată economistul Vlad Ioniță.

Notă: Începând cu luna ianuarie 2026 jocurile de noroc sunt incluse în calculul IPC.

Efecte statistice de bază favorabile din vară, în ciuda presiunilor inflaționiste puternice din economie

Rata anuală a inflației ar urma să scadă în special din lunile iulie și august 2026, când vor ieși din calcul ratele lunare de creștere a prețurilor de consum din vara anului trecut (+2,68% în iulie 2025; +2,1% în august 2025), când Indicele Prețurilor de Consum a crescut puternic ca urmare a liberalizării prețurilor la care este furnizată electricitatea către consumatorii casnici și a majorărilor de TVA și accize de din debutul lui august 2025.
Când inflația lunară IPC va veni sub nivelurile din vara lui 2025, rata anuală a inflației va scădea.

În același timp, incertitudinea privind piața gazelor s-a mai limpezit, urmând ca prețurile de furnizare să rămână plafonate sub un nou mecanism, iar din primăvară ar urma să intre în piață Romgaz, după modelul Hidroelectrica, cel mai probabil cu o ofertă foarte competitivă.

Presiunile inflaționiste structurale din economia României sunt în continuare puternice, în ciuda pleiadei de plafonări din ultimii ani, iar ritmul ridicat al inflației înseamnă că economia este în stagflație – adică ritm redus de creștere economică reală (PIB), dacă nu chiar contracție, combinată cu inflație ridicată.

Din nou, primele luni din an vin cu ajustări ascendente semnificative de prețuri în mediul de afaceri după majorările de accize și taxe prilejuite de trecerea anului (ordonanța trenuleț a Guvernului). Un risc major, cu dublu tăiș, adică și inflaționist și recesionist, a fost ajustarea fiscală pe care a trebuit să o facă Guvernul începând de anul trecut, pentru a atenua gradul de deteriorare al finanțelor publice de la final de 2024.

Toți economiștii erau de acord în debut de 2025 că Guvernul va trebui să implementeze măsuri fiscale pentru a păstra încrederea finanțatorilor, iar cea mai facilă și rapidă soluție a fost creșterea TVA, unde România a avut până la 1 august 2025 o cotă de 19%, sub media UE (21%).

Ședință BNR marți. Analiștii așteaptă menținerea dobânzilor și noul raport trimestrial asupra inflației

Membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) se vor întâlni marți pentru a doua ședință de politică monetară din acest an. Analiștii anticipează menținerea din nou a dobânzilor, și mai multe detalii privind prognoza de inflație în contextul publicării noului raport trimestrial asupra inflației.

Minuta ședinței din ianuarie arată că BNR estimează că rata anuală a inflației va continua să descrească lent în primul trimestru al anului 2026, influențată de factori pe partea ofertei și de efecte de bază. Acestea includ evoluția cotațiilor unor mărfuri, în special agroalimentare, precum și ajustarea prețurilor după impactul măsurilor temporare aplicate în 2025, cum ar fi schemele de plafonare a prețurilor la energie și modificările de TVA și accize.

(Citește și: BNR ține dobânzile sus, dar lasă piața să băltească de bani – Lichiditatea din sistemul bancar continuă să se îmbunătățească, ajută la scăderea ROBOR)

(Citește și: Inflația a rezistat și în decembrie – Sectoarele critice din 2025 și perspectivele pentru 2026)

(Citește și: Șeful Concurenței cere Guvernului să nu amâne liberalizarea prețurilor la gaze, ea va duce la scăderea prețurilor pentru casnici, așa cum s-a întâmplat la energie electrică. Rolul Romgaz)

***