Indicatorii timpurii sugerează că în T1 am avut recesiune, agravată de efectele războiului din Orientul Mijlociu

Indicele industrial PMI BCR România arată pentru luna martie o încetinire a contracției producției, o ușoară îmbunătățire la 46,6 de la 45,3 în februarie. Modesta revenire se datorează tuturor componentelor indicelui, cu excepția timpilor de livrare ai furnizorilor, dar al căror impact negativ a fost limitat, notează analistul BCR Ciprian Dascălu.

Nivelul scăzut al cererii continuă să fie una dintre principalele probleme ale producției industriale locale. Conflictul din Orientul Mijlociu pare să afecteze deocamdată întreprinderile prin scumpirea achizițiilor, cu transmitere limitată în costurile de producție. Piețele externe oferă un optimism moderat: Indicele PMI pentru producția industrială al S&P Germania a înregistrat în martie un maxim al ultimelor 45 de luni, crescând la 52,7 de la 50,9 anterior.

La nivelul primul trimestru din 2026, media indicelui PMI se situează la 46,7, sub nivelul mediu de 47,9 din ultimul trimestru din 2025. Activitatea industrială a început slab anul 2026, înregistrând o scădere de -3,3% în ianuarie, conforma datelor comunicate de INS. Această contracție vine după o scădere a producției în întreg anul 2025, al treilea an consecutiv de declin al industriei.

În contextul încetinirii economiei mondiale, mai există potențial pentru o redresare modestă în 2026. Cu toate acestea, sunt riscuri însemnate de continuare a contracției, în special din partea presiunii prețurilor crescute provenite din costurile majorate de criza energetică declanșată de conflictul din Orientul Mijlociu. Începutul slab de an subminează perspectivele de creștere pentru 2026.

Cererea rămâne scăzută

Însă, îmbunătățirea așteptărilor privind cererea externă ar putea susține o revenire a producției industriale și ar putea ajuta la restabilirea impulsului de creștere pe parcursul anului. Se așteaptă ca investițiile substanțiale ale UE în sectorul apărării și stimulentele fiscale ale Germaniei pentru investițiile în infrastructură și înarmare să stimuleze producția industrială europeană. În plus, efectele de bază ar putea începe să joace un rol mai semnificativ, în special având în vedere scăderea accentuată și prelungită a producției industriale observată în ultimii trei ani. Consumul intern ar putea oferi un anumit sprijin în a doua jumătate a anului, dacă inflația și creșterea salariilor evoluează conform așteptărilor.

Componenta indicelui de producție și-a încetinit ritmul de scădere în martie, reflectând cererea slabă și incertitudinile legate de conflictul din Orientul Mijlociu. Indicele pentru comenzile noi s-a mai îmbunătățit, deși rămâne în zona de contracție. Condițiile de piață dificle i-a determinat pe clienți să fie mai precauți cu achizițiile, o tendință care se extinde și spre noile comenzi de export. Așteptările privind creșterea afacerilor indică un optimism general, deși sunt umbrite de evoluțiile viitoare ale cererii și inflației, legate de efectele războiului din Iran au avut o contribuție de ușoară scădere a indicelui.

Lipsa cererii continuă să se reflecte în ocuparea forței de muncă, întârzierile în producție și stocurile de produse finite. Timpii de livrare ai furnizorilor s-au prelungit în această lună din cauza epuizării de stocuri și a întârzierilor la livrare legate de războiul din Orientul Mijlociu.

Probabilă recesiune în T1/2026

Creșterea prețurilor de producție s-a accelerat în martie, marcând al doilea cel mai rapid ritm înregistrat de creștere lunar. Furnizorii au actualizat de asemenea listele de prețuri invocând dificultățile generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Participanții la sondaj au subliniat de asemenea majorarea costurilor cu combustibilul și transportul. Deși o parte din creșterea costurilor de producție a fost transferată clienților, accelerarea creșterii prețurilor de producție a fost mai moderată.

Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) al Comisiei Europene pentru România a scăzut ușor în martie 2026 la 92,0, de la 93,8 în luna precedentă, pe fondul deteriorării sentimentului în toate sectoarele, rămânând în zona de contracție.

„Valoarea medie din primul trimestru al anului a fost 92,7, față de 93,1 în ultimul trimestru din 2025., notează Rareș Racoviță, analist BCR.

Și ceilalți indicatori timpurii rezultați din alte sondaje efetuate printre manageri arată o posibilă recesiune în primul trimestru din acest an. Indicatorul de Sentiment Economic publicat de Comisia Europeană a scăzut în martie la 92, de la 93,8 în februarie, pe fondul detriorării sentimentului în toate sectoarele, adâncindu-se în zona de contracție.

Analistul BCR Rareș Racoviță subliniază că „Această scădere poate semnala o evoluție negativă trimestrială a PIB în T1 2026”.

Încrederea consumatorilor a scăzut marginal la -32, de la -31,5 anterior, marcând a patra lună consecutivă sub nivelurile minime din perioada pandemiei din 2020.

„Percepțiile privind situația financiară viitoare, situația economică viitoare și achizițiile importante viitoare au scăzut în martie față de februarie, în timp ce percepția asupra situației financiare trecute a crescut ușor”, punctează analistul.

Așteptările consumatorilor privind inflația au urcat la cele mai ridicate niveluri din august, când guvernul a majorat taxele indirecte.

Așteptările privind ocuparea forței de muncă au scăzut semnificativ la 97,8 în martie, de la 99,1 în februarie, atingând cel mai scăzut nivel din noiembrie 2020.

Cititi si: Economia pierde din avânt – Indicatorul de sentiment indică o posibilă scădere a PIB în T1. Anticipările privind consumul și piața muncii

***