Câți bani a adus la buget noua taxă pe coletele extra-UE. În ianuarie taxa s-a aplicat la 1,95 milioane de colete – Peste 90% vin din China

Bugetul de stat a avut încasări de aproximativ 48,9 milioane de lei în luna ianuarie din taxa logistică de 25 de lei aplicată coletelor non-UE, ianuarie fiind prima lună de aplicare a acestei taxe, potrivit unui răspuns al ANAF la o solicitare a CursDeGuvernare.ro.

Suma este colectată, plătită și raportată de furnizorii de servicii poștale și curierat, în baza legii nr. 239/2025 și vizează coletele extra-comunitare (ce au loc de începere a livrării în afara spațiului european) intrate pe teritoriul național a căror valoare se situează sub pragul de 150 de euro.

1,95 milioane de colete extra-UE cu valoare mai mică de 150 de euro au intrat în România în ianuarie

Încasările din luna ianuarie din această taxă de 25 de lei corespund unui număr de 1.956.809 colete livrate în România din afara spațiului UE, mai bine de 90% având proveniență China. Comparativ cu luna ianuarie 2025, numărul de colete livrate din spațiul extracomunitar în ianuarie 2026 s-a diminuat cu aproximativ 15%.

”Comparativ cu luna ianuarie 2025, numărul de colete livrate din spațiul extracomunitar s-a diminuat cu aproximativ 15%. Faţă de numărul coletelor livrate în perioada sărbătorilor de iarnă ale anului 2025, numărul coletelor livrate la începutul anului 2026 s-a diminuat cu circa 27%, dar trebuie considerat și că, istoric, la sfârşitul anului se înregistrează vânzări mai mari decât în alte perioade. Conform execuţiei de casă a bugetului de stat, valoarea încasărilor aferente lunii ianuarie 2026 reprezentând taxa logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare însumează 48.882.275 lei”, a transmis ANAF la solicitarea CursDeGuvernare.ro.

Anualizând, încasările bugetului din această taxă, în 2026, ar putea depăși 600 de milioane de lei, în contextul unei probabile reveniri a consumului pe parcursul anului.

Tsunami-ul de colete din China produce o serie de efecte negative asupra economiei și mediului

Conform Guvernului, taxa în cauză a fost instituită în contextul creşterii semnificative a numărului de colete livrate din spaţiul extracomunitar în România, câteva mii, la peste 200.000 de colete livrate zilnic.

În același timp, potrivit Guvernului, această situație a generat o serie de efecte gative asupra economiei, mediului cetăţenilor/locuitorilor din România, cum ar fi:

• Costuri de mediu datorate volumului mare de activitate de distribuție auto la nivel naţional a coletelor precum şi cu deşeurile rezultate din acestea;

• Suprasolicitarea autorităților vamale: volumul mare de colete provenite din spaţiul extracomunitar necesită resurse semnificative pentru procesare și control, fără a genera venituri proporționale. Costurile pentru gestionarea supraîncărcării logisticii necesare pentru gestionarea acestor livrari care au crescut semnificativ în ultimii 5 ani;

• Concurenţă neloială: retailerii locali, care respectă obligaţțiile fiscale şi de conformitate, sunt dezavantajaţi în fața platformelor extracomunitare care beneficiază de scutiri și costuri reduse;

• Risc crescut de produse neconforme: lipsa unui control riguros poate permite intrarea pe píaţă a unor produse care nu respectă standardele UE de siguranţă și calitate. Statul are costuri legate de protecția consumatorilor privind atât neconformitatea produselor achiziționate, adresarea pericolelor la care sunt expuşi consumatorii inclusiv tratarea acestora dar şi privind activitatea de combatere a contrafacerii;

• Costuri directe datorate evaziunii fiscale comise de furnizori externi nerezidenţi cali în România și care nu pot fi uşor combătuţi;

• Pierderea de venituri bugetare: din practică, s-a constatat că trimiterile ce provin din spaţiul extracomunitar se situează sub valoarea de 150 de euro, chiar dacă valoarea produselor comandate de acelaşși cumpărător în cadrul unei singure comenzi plasate depăşește această valoare. Această fracţionare, este făcută special pentru încadrarea acestor trimiteri în schema IOSS, pentru care se aplică scutirea de taxe vamale;

• Totodată, practicarea unor preţuri de dumping şi a unei concurențe neloiale, prin ocolirea obligaţiei de a plăti taxele şi impozitele datorate, conduce la pierderi semnificative pentru economia locală prin deteriorarea comerţului national.

(Citiți și: ”China, în economia României: Responsabilă pentru un sfert din deficitul comercial la 7 luni – Importurile noastre au crescut, iar exporturile au scăzut, ambele cu procente de 2 cifre”)

(Citiți și: ”UE impune o taxă de 3 euro pentru a combate tsunami-ul de importuri chineze prin colete mici – O taxă similară de 25 lei intră în vigoare în România de la 1 ianuarie”)

(Citiți și: ”În 2025, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinație finală”)

(Citiți și: ”Precizările Ministerului Finanțelor cu privire la controversele din jurul taxării coletelor extracomunitare de sub 150 de euro”)

***