Obligațiunile guvernamentale chineze – refugiu în vreme de război: Randamentele datoriei Chinei au scăzut ușor de la începutul conflictului

Obligațiunile guvernamentale chineze au reușit să se sustragă vânzării globale masive de datorie de la începutul războiului din Iran, a doua cea mai mare economie a lumii reușind să devină un refugiu în fața creșterii accelerate a prețurilor la energie și a inflației globale în ascensiune, potrivit Financial Times.

Randamentele obligațiunilor guvernamentale chineze pe 10 ani au scăzut ușor la 1,81% de la sfârșitul lunii februarie. În contrast, randamentele titlurilor de Trezorerie americane pe 10 ani au crescut cu 0,38 puncte procentuale, ajungând la 4,34%, în timp ce randamentele obligațiunilor guvernamentale britanice au urcat cu 0,7 puncte procentuale. Randamentele obligațiunilor cresc atunci când prețurile scad.

Investitorii pariază că, în timp ce marile bănci centrale din SUA și Europa vor fi nevoite să mențină ratele dobânzilor la niveluri mai ridicate decât se estima anterior, pentru a combate inflația declanșată de creșterea prețurilor la petrol și gaze, China va fi relativ protejată datorită mixului său energetic și inflației foarte scăzute înainte de conflict.

Cererea din partea cumpărătorilor interni, a căror capacitate de a căuta alternative în străinătate este limitată de controalele de capital, a contribuit, de asemenea, la faptul că obligațiunile guvernamentale chineze nu au fost afectate de vânzarea globală.

„Oferă o opțiune de investiție foarte puțin corelată pentru investitori ca noi”, a declarat Jason Pang, manager senior de portofoliu și responsabil pentru ratele locale din Asia și schimb valutar la JPMorgan Asset Management.

Rezistența obligațiunilor chineze vine în ciuda unei creșteri îndelungate care a redus randamentele de la peste 4,7% la începutul anului 2014 la aproximativ 1,6% la începutul anului trecut. Această creștere a generat avertismente privind o posibilă bulă și a determinat Banca Populară a Chinei să avertizeze că o inversare bruscă a prețurilor ar putea amenința stabilitatea financiară.

Mixul energetic relativ diversificat al Chinei, în care cărbunele și energia regenerabilă au o pondere importantă, oferă un anumit grad de protecție

În timp ce dependența Europei și a unei mari părți a Asiei de energia importată este văzută de investitori ca un factor de vulnerabilitate la creșterea prețurilor, mixul energetic relativ diversificat al Chinei, în care cărbunele și energia regenerabilă au o pondere importantă, oferă un anumit grad de protecție.

Rezerva strategică uriașă de petrol a țării și accesul la petrol și gaze naturale rusești la preț redus au protejat suplimentar China de șocul energetic care planează asupra unor vecini precum Coreea de Sud, Japonia și Asia de Sud-Est, spun analiștii.

„China este mai puțin afectată de transmiterea creșterii prețurilor la energie, iar punctul de pornire economic este destul de diferit”, a declarat Mitul Kotecha, responsabil pentru schimb valutar asiatic și strategii macro pentru piețele emergente la Barclays.

„Banca Populară a Chinei se află într-o poziție diferită” față de alte bănci centrale, a adăugat el. „Ne uităm încă la o posibilă relaxare a politicii monetare în China. Contextul monetar este foarte diferit față de ceea ce vedem în alte părți.”

Inflația prețurilor de consum din China a crescut la 1,3% în februarie, cel mai ridicat nivel din ultimii peste trei ani, dar rămâne mult sub ținta de 2%.

Controalele stricte de capital din China limitează sever cât de mulți bani pot scoate cetățenii din țară, făcând ca obligațiunile sale să fie relativ necorelate cu performanța altor piețe de datorie

Între timp, confruntați cu o criză de durată în sectorul imobiliar, amintiri ale unei piețe bursiere în declin sever și puține alte opțiuni de investiții, mulți investitori au ales obligațiunile guvernamentale.

Piața obligațiunilor guvernamentale chineze „a reușit să absoarbă mai bine impactul deoarece baza de cerere este capital captiv”, a declarat Vincent Chung, manager de portofoliu pe venit fix la T Rowe Price.

Controalele stricte de capital din China limitează sever cât de mulți bani pot scoate cetățenii din țară, făcând ca obligațiunile sale să fie relativ necorelate cu performanța altor piețe de datorie.

„Obligațiunile guvernamentale chineze reprezintă o piață relativ izolată”, a declarat Wei Li, responsabil pentru investiții multi-asset pentru China la BNP Paribas. „Majoritatea investitorilor sunt investitori interni. Este foarte diferit de piața titlurilor de Trezorerie americane.”

Totuși, China a atras și investitori globali

Cu toate acestea, și investitorii globali au fost atrași de această piață, chiar dacă randamentele au crescut ușor de la începutul anului trecut.

„Din 2012, investițiile în obligațiuni guvernamentale chineze au fost una dintre puținele modalități prin care investitorii globali în obligațiuni guvernamentale au reușit să depășească inflația din SUA”, au declarat Charles și Louis-Vincent Gave, cofondatorii firmei de cercetare Gavekal, într-o notă recentă.

„Toate celelalte piețe majore de obligațiuni au generat pierderi reale semnificative, iar unele, precum Japonia, Germania și Marea Britanie, au înregistrat chiar randamente nominale negative în această perioadă de 14 ani.”

Unii investitori privesc, de asemenea, mai favorabil politica monetară a Chinei, în comparație cu presiunea constantă exercitată de președintele american Donald Trump asupra președintelui Rezervei Federale, Jay Powell, pentru reducerea ratelor dobânzilor.

„Politica lor monetară [a Băncii Populare a Chinei] este destul de previzibilă”, a declarat Wei de la BNP Paribas. „Când guvernul central dorește ca PBoC să reducă randamentele, acestea sunt reduse.”

În contrast, „politica Fed-ului are multe incertitudini… Când noul președinte al Fed va prelua funcția, vor continua politicile?” a adăugat el. „Când investitorii investesc în obligațiuni guvernamentale, nu le plac acest tip de incertitudini. Ei caută stabilitate.”

(Citește și: ”Raliu pe obligațiuni guvernamentale: Investitorii se tem că războiul din Orientul Mijlociu va încetini creșterea economică și va accelera inflația”)

***