Ritmul de apreciere al acțiunilor companiilor energetice a stabilit un nou record și îl devansează pe cel al companiilor tehnologice

Investitorii în energie au un motiv de bucurie, evoluția sectorului energetic fiind pe cale să înregistreze cea mai mare creștere pe bursă, comparativ cu indicele general al pieței de capital. Motivele acestei creșteri spectaculoase sunt conflictul în desfășurare din Orientul Mijlociu, cererea tot mai mare generată de boom-ul inteligenței artificiale și de întărirea tendinței de renunțare la tehnologiile costisitoare „verzi”, conform Wall Street Journal

Cele 14 săptămâni consecutive de creșteri ale sectorului energetic depășesc cu mult seriile crescătoare neîntrerupte anterioare, inclusiv cea de nouă săptămâni din 2007, pe fondul scumpirii cu peste 50% a petrolului provocată de conflictul din Orientul Mijlociu.

Sectorul energetic inclus în indicele S&P 500 a avut un randament de 36,5% de la începutul anului, în contradicție cu scăderea de -4,6% a indicelui S&P 500 înregistrată în aceeași perioadă. Acțiunile companiilor de petrol și gaze au depășit în creștere sectorul tehnologic, odată campionul bursei (-10%) și chiar sectoarele tradițional sigure ale economiei: utilitățile (7,5%), bunurile de larg consum (7,0%) și asistența medicală (-5,3%).

În top se află marile companii petroliere americane, Exxon Mobil având un randament de +33,1% de la începutul anului; Chevron Corp. a înregistrat o creștere de +28,5%, Occidental Petroleum a înregistrat o creștere de +49,6%, ConocoPhillips a crescut cu +35,8%, în timp ce Marathon Petroleum a înregistrat o creștere de +43,8%.

Nici giganții europeni din domeniul petrolului și gazelor nu au rămas în urmă, conduși de Equinor ASA cu un randament de +69,2% de la începutul anului, Eni S.p.A. a înregistrat un câștig de +43,9%, TotalEnergies a înregistrat o creștere de +36,5%, BP Plc. a înregistrat un randament de +31,8%, în timp ce Shell Plc. a înregistrat o creștere de +24,3%.

Din fericire pentru investitori, bonanza petrolului și gazelor se va putea susține de această dată, analiștii de pe Wall Street estimând o perioadă prelungită pentru prețurile majorate ale petrolului și gazelor naturale. StanChart a comunicat că războiul din Orientul Mijlociu a eliminat de pe piața globală un volum de 7,4 – 8,2 milioane barili pe zi (mb/z). Cel mai mult a scăzut producția din Irak (-2,9 mb/z), urmat de Arabia Saudită (-2,5 mb/z), EAU (-0,5 – 0.8 mb/z), Qatar (-0,5 mb/z) și Kuweit (-0,5 mb/z)

În plus, se estimează că producția iraniană este cu 1 mb/z mai mică decât volumele de dinainte de conflict. Cu toate acestea, StanChart notează că toate exporturile care pot fi deviate din Strâmtoarea Hormuz au fost deja rerutate, ceea ce înseamnă că nu este probabil să se observe creșteri semnificative ale aprovizionării globale cu petrol decât dacă blocada se relaxează. Mai exact, Arabia Saudită utilizează capacitatea suplimentară temporară din conducta Est-Vest pentru a crește volumele de tranzit către Marea Roșie la 7 mb/z.

Deficit de GNL pe piața globală

Încetarea traficului de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz a întrerupt aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu GNL. StanChart afirmă că această perturbare a expus vulnerabilitatea structurală a Golfului, Qatarul fiind profund vulnerabil la viitoare acțiuni agresive. Acest lucru se datorează faptului că aproape toate exporturile sale de GNL provin din Ras Laffan, iar aceste gaze trebuie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz pentru a ajunge pe piețele internaționale.

Înlocuirea GNL-ului din Qatar este imposibilă pe termen scurt, ceea ce duce la o volatilitate sporită pe piețele gazelor. În consecință, marii importatori de GNL din Asia își îndreaptă atenția către cărbune și energie nucleară pentru a înlocui GNL și a menține securitatea energetică.

Spre deosebire de perioadele de boom anterioare, companiile de petrol și gaze au menținut  de această dată o disciplină strictă a cheltuielilor de capital și randamente ridicate ale cah-flow-ului, ceea ce le face să reziste în fața volatilității pieței. Sectorul energetic a trecut printr-o schimbare fundamentală către o disciplină strictă a capitalului, prioritizând randamentele acționarilor și bilanțul contabil în detrimentul creșterii rapide a producției. Această abordare contrastează puternic cu boom-urile anterioare și a făcut firmele mai rezistente la volatilitatea pieței, randamentele ridicate ale fluxului de numerar liber permițând companiilor să se autofinanțeze și să traverseze fără probleme perioadele de instabilitate a prețurilor.

În paralel, expansiunea puternică a centrelor de date pentru inteligența artificială a umflat cererea de energie electrică și gaze naturale, ridicând așteptările pentru consum la nivele mult mai mari, ceea ce a venit în sprijinul firmelor care susțin infrastructură energetică.

Interes imens pentru energia nucleară

Centrele de date impulsionează un „super-ciclu” de extindere a infrastructurii, consumul global de energie electrică al acestora fiind proiectat să se dubleze până în 2030, crescând cu o rată de peste patru ori mai mare decât cererea totală de energie electrică din toate celelalte sectoare economice. Centrele de date bazate pe inteligență artificială, care necesită energie în bandă 24/7 pentru funcționarea GPU, se transformă din mici centre IT în „fabrici de energie” cu puteri instalate care se măsoară în gigawați.

În SUA, cererea de energie pentru centrele de date bazate pe inteligență artificială ar putea crește de peste treizeci de ori până în 2035, de la 4 GW în 2024 la 123 GW.

Boom-ul inteligenței artificiale generează, de asemenea, câștiguri considerabile pentru producătorii de energie regenerabilă, indicele de referință al sectorului, iShares Global Clean Energy ETF, crescând cu 11,1% de la începutul anului și cu 58,8% în ultimele 52 de săptămâni. Giganții tehnologici (hiperscalatori) precum Microsoft, Amazon și Google semnează acorduri masive de achiziție de energie (PPA) pe termen lung pentru a-și asigura energia verde, oferind companiilor din domeniul energiei regenerabile venituri garantate pentru o perioadă de până la 25 de ani.

În special acțiunile companiilor implicate în construcția de centrale nucleare au crescut, datorită capacității energiei nucleare de a furniza energie curată, stabilă și la parametri înalți 24/7, pe care sursele regenerabile tradiționale nu o pot oferi. Această revenire este accelerată și de sprijinul guvernamental pentru energia nucleară ca sursă de energie fiabilă, fără emisii de carbon.

Petrolul s-a scumpit cu peste 50% în martie

Prețul țițeiului West Texas Intermediate, de referință pentru piața americană, a crescut cu aproape 51% în luna martie, tranzacționându-se pe 2 aprilie la peste 100 dolari pe baril, cu toate că președintele Donald Trump a dat asiguări că războiul din Iran se va încheia curând.

Conform calculelor Wall Street Journal creșterea în luna martie fiind de 34,36 dolari, aceasta fiind cel mai mare salt lunar al prețului de când au început să se tranzacționeze contractele futures WTI la bursa de mărfuri în 1983.

Ca urmare a creșterii prețului de referință, benzina a depășit 4 dolari pe galon, iar motorina se situează la 5,50 dolari pe galon, conform celor mai recente date de la AAA.

Ultima dată când prețurile combustibililor au fost la nivelul actual a fost în 2022, când sancțiunile occidentale impuse Rusiei în urma incursiunii sale în Ucraina au provocat riscul apariției unei penurii de combustibil. De data aceasta, însă, motivul creșterii prețurilor este foarte diferit, marcat de întreruperea fizică a aprovizionării cu petrol, care este programată să dureze luni de zile, chiar dacă războiul SUA și Israelului împotriva Iranului se încheie acum.

Cititi si: Volatilitatea prețului la petrol atrage sume record de la investitorii de retail, alimentând tranzacții „de tip meme”

***