BNR revizuiește în sus perspectiva inflației pentru T2 – războiul din Iran, sursă de incertitudine majoră – păstrează dobânda-cheie la 6,5% – Analiștii: economia riscă al treilea trimestru consecutiv de contracție

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis marți să mențină neschimbată dobânda-cheie de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, în linie cu așteptările analiștilor, și să semnaleze, din nou, deteriorarea pe termen scurt a perspectivei inflaționiste, în contextul creșterii prețurilor carburanților ca impact al războiului din Iran.

Aceasta a fost a 13-a ședință consecutivă a BNR la care dobânzile au fost ținute pe loc, iar decizia privind menținerea dobânzilor a fost una anticipată de analiștii bancari.

Notabilă, din comunicatul BNR, este noua evaluare asupra evoluției inflației. Conform BNR, ”rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu”.

BNR continuă să anticipeze ”o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației” în a doua parte a anului, în special din iulie și august încolo.

”Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum și efectelor (…) exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 și să antreneze astfel o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației”.

Tranzacțiile românilor pe piața valutară s-au calmat – Analiștii: Nu sunt anticipate majorări de dobândă de la BNR

Analiștii BCR Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță punctează într-un raport că există în comunicatul BNR multe referiri la conflictul din Orientul Mijlociu și la riscurile pe care acesta le generează pentru economie, în special pentru inflație.

Banca Națională spune că declanșarea războiului din Orientul Mijlociu are potențialul să genereze o criză energetică globală. În ceea ce privește cursul de schimb leu/euro, BNR arată că acesta a înregistrat o creștere la începutul conflictului, relativ modestă, inclusiv din perspectivă regională – cursul a tins apoi să se mențină pe noul palier, după ameliorarea tranzacțiilor efectuate de români pe piața valutară interbancară. Românii se refugiază în general, în perioade de incertitudine, în euro.

Cu toate acestea nu sunt anticipate majorări de dobândă de la BNR în cazul unei inflații mai mari – băncile centrale ignoră în general șocurile de pe partea ofertei.

”BNR a semnalat o revizuire în sus a perspectivei inflației pe termen scurt. Noul scenariu privind evoluția IPC din Raportul asupra inflației din mai este probabil să fie marcat de un grad ridicat de incertitudine. Considerăm majorările de dobândă foarte puțin probabile. )…) În contextul unei perspective de inflație pe termen scurt revizuite în sus, ne așteptăm ca BNR să ia în calcul prima reducere de dobândă cel mai devreme la ultima ședință din an, programată pentru noiembrie, care va coincide cu publicarea unui nou set de prognoze”, arată analiștii BCR.

BNR: Incertitudini mari din cauza războiului din Orientul Mijlociu

Conform BNR, incertitudini ridicate provin din războiul din Orientul Mijlociu și din criza energetică globală în curs, care afectează economia, inflația și percepția de risc la nivel regional.

”Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă războiul din Orientul Mijlociu și actuala criză energetică globală, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare”, explică BNR.

Analiștii spun că, ca regulă generală, o creștere de 10% a prețurilor la combustibili adaugă aproximativ 0,4 puncte procentuale la inflația totală, jumătate din impact provenind din efecte de runda a doua. În funcție de durata menținerii prețurilor petrolului la nivelurile actuale, inflația ar putea surprinde în sens ascendent în acest an, iar revenirea în intervalul țintă al BNR în 2027 ar putea fi pusă sub semnul întrebării, mai arată analiștii BCR.

În același timp, arată banca centrală, progresul corecției bugetare inițiate în 2025 va intensifica în perspectivă presiunile dezinflaționiste pe termen mediu, îndeosebi a celor din partea cererii agregate (consum), cu implicații de reducere și asupra anticipațiilor inflaționiste.

Risc pentru un al treilea trimestru consecutiv de contracție a activității economice

BNR face trimitere și la contracția activității economice de -1,9% din T4 2025, ”evoluție ce face probabilă o adâncire mai pronunțată a deficitului de cerere agregată”. BNR notează totuși un impact puternic negativ în dinamica PIB din variația stocurior, cât și ca urmare a contracției consumului.

”În schimb, formarea brută de capital fix a continuat să-și accelereze creșterea robustă în raport cu perioada similară a anului precedent, iar evoluția exportului net a redevenit expansionistă, în condițiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o din nou pe cea a volumului importurilor, înregistrând o scădere relativ mai modestă față de trimestrul anterior”, mai arată BNR.

Conform băncii centrale, cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul I 2026 față de trimestrul precedent, asociată însă cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB, în condițiile unor evoluții relativ similare la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor economice majore.

Economiștii BCR mai punctează faptul că creșterea economică sub potențial și probabilitatea ridicată de recesiune reprezintă argumente pentru eventuale reduceri de dobândă în 2026.

”Indicatorii de sentiment pentru trimestrul I sugerează posibilitatea unei a treia contracții trimestriale consecutive. Conflictul din Orientul Mijlociu introduce riscuri suplimentare negative pentru prognoza de creștere de +0,3% din 2026. În același timp, încrederea consumatorilor la minime comparabile cu perioada pandemiei, deteriorarea pieței muncii și scăderea salariilor reale susțin argumentele pentru relaxarea politicii monetare. Impulsul fiscal negativ, cu efecte dezinflaționiste pe termen mediu, ar putea sprijini această direcție, deși implementarea consolidării fiscale depinde de stabilitatea politică, afectată recent de tensiuni în coaliția de guvernare”, mai precizează analiștii.

(Citește și: Bloomberg: BNR a cheltuit peste 1 mld. euro din rezerve pentru a apăra cursul euro/leu, în luna martie)

(Citește și: UPDATE / Se intensifică ieșirile de capitaluri din România – Dobânda pe 10 ani crește la 7,1%. Partea pozitivă: Băncile au în continuare zeci de miliarde excedent de lichiditate pentru a finanța deficitul)

(Citește și: Mesaj de stabilitate de la guvernatorul Isărescu, în contextul războiului din Iran: ”Mandatul nostru ne obligă să privim dincolo de fluctuațiile pe termen scurt și să protejăm stabilitatea pe termen lung”)

***