Erodare a soldului remiterilor: Lucrătorii străini au trimis acasă peste 2 mld. euro din România în 2025 – Creștere modestă a remiterilor lucrătorilor români de peste hotare

Soldul net al remiterilor personale (încasările de lucrătorii români din străinătate minus plățile făcut de migranții străini din România) a continuat să se erodeze accentuat: de la un maxim istoric de 5,62 mld. euro în 2023, a scăzut la 5,345 mld. euro în 2024 și a coborât la 4,99 mld. euro în 2025, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Este cea mai redusă valoare netă din ultimii șase ani și confirmă tendința clară de convergență între fluxurile de intrare și de ieșire de valută prin acest canal.

Această deteriorare a soldului net reflectă două mișcări simultane:
o creștere foarte lentă a remiterilor primite de la românii din străinătate (+4,76% în 2025) și o explozie a sumelor trimise acasă de către lucrătorii străini (+49,2%, până la 2.042,6 milioane euro).

Dacă în 2020 raportul dintre încasări și plăți era de aproximativ 12,4:1, în 2024 ajunsese la 4,9:1, iar în 2025 a coborât la circa 3,4:1. România rămâne în continuare exportator net de forță de muncă, dar devine simultan un importator tot mai important de forță de muncă extracomunitară, iar efectul asupra fluxurilor valutare devine din ce în ce mai vizibil.

La încasări (remiterile trimise de românii din diaspora), topul destinațiilor rămâne relativ stabil, dar cu semne de diversificare și temperare a ritmului. Marea Britanie continuă să fie principala sursă, cu 1,76 mld. euro în 2025 (+6,9% față de 2024), urmată de Germania (1,56 mld. euro, -1,3%) și Italia (762 mil. euro, -3,2%).

Creșteri mai dinamice s-au înregistrat în Țările de Jos (381 milioane euro, +60,7%), Irlanda (+17,2%) și categoria „Altele” (+20,1%), ceea ce sugerează o dispersie treptată a remiterilor către destinații mai noi sau comunități românești în expansiune. Pe de altă parte, se remarcă și declinul în piețe tradiționale precum Spania (-7,0%), Statele Unite (-14,0%) și Franța (-8,3%).

La plăți (remiterile trimise de lucrătorii străini din România), harta destinațiilor devine tot mai diversificată și reflectă originea tot mai variată a forței de muncă importate. Marea Britanie conduce și aici cu 501 mil. euro (+15,8%), urmată de Germania (182 mil. euro, +21,3%) și Italia (122 mil. euro, +23,1%).

Nepalul rămâne o destinație importantă (122 mil. euro, +43,4%), însă cea mai accelerată evoluție s-a înregistrat la categoria „Altele” – 746 mil, euro, +167%. Această creștere masivă indică o accelerare rapidă a remiterilor către țări precum India, Sri Lanka, Vietnam, Turcia, Bangladesh sau Filipine – naționalități care au câștigat teren semnificativ pe piața muncii din România în ultimii ani.

(Citește și: ”Cristian Popa, BNR: Remiterile personale nete vor scădea în 2025 – Deficitul de forță de muncă internă duce la creșterea ieșirilor de bani din România”)

***