Curriculum-ul național, pus în dezbatere – standardizarea evaluării elevilor, unul dintre obiective. Efectele vizate

Noul curriculum, pus în dezbatere publică de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC), ar putea să rezolve problema comparabilității notelor, prin standardizare evaluării, astfel încât o notă să acopere același nivel de informații dobândite, indiferent că ea a fost acordată într-o școală din rural cu performanțe slabe sau într-o unitate performantă din Capitală.

„Una dintre problemele pe care vrea să le rezolve Ministerul Educaţiei este comparabilitatea notelor. Luaţi doi elevi de clasa a VI-a. Amândoi au media 9 la matematică. Dar dacă îi testezi cu acelaşi instrument, poţi descoperi că sunt la ani-lumină distanţă unul faţă de celălalt. Un 9 într-o şcoală poate însemna o stăpânire foarte solidă a materiei, în alta poate însemna doar că profesorul a fost îngăduitor sau că nivelul clasei e mai scăzut şi nota a fost calibrată la el”, explică Dragoş Iliescu, profesor universitar la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Bucureşti şi fondator Brio, una dintre companiile implicate în elaborarea standardelor naţionale de evaluare, citat de News.ro.

Standardele de evaluare urmează să fie aplicate din septembrie 2026 pentru clasele I-IX, după încheierea etapei de pilotare în cele 75 de şcoli înscrise în proiect.

Principalele modificări și efecte scontate

Proiectul de ordin privind aprobarea „Cadrului de Referinţă al Curriculumului Naţional din România” (CRCNR), este document strategic ce stabileşte regulile după care vor fi construite şi actualizate planurile-cadru, programele şcolare, standardele de învăţare, evaluarea elevilor, resursele curriculare şi formarea profesorilor, de la educaţia timpurie până la finalul liceului.

Standare naționale de evaluare

Introducerea standardelor de învăţare şi a standardelor naţionale de evaluare, care descriu mai clar ce ar trebui să ştie, să înţeleagă şi să poată face un elev, la fiecare disciplină şi nivel de studiu. Introducerea acestora nu înseamnă, în sine, adăugarea de conţinuturi noi, ci clarificarea aşteptărilor din curriculum şi a modului în care este măsurat progresul elevilor.

Se schimbă, mai ales, felul în care rezultatele sunt interpretate şi comunicate. Evaluarea va trebui să arate nu doar ce notă a obţinut elevul, ci unde se află în raport cu standardele şi ce are nevoie pentru a progresa. „Standardele naţionale de evaluare transformă aşteptările generale din curriculum în criterii observabile, măsurabile şi aplicabile uniform în toată ţara”, a explicat Bogdan Iliescu.

Astfel, nota nu mai este doar o cifră. Un elev care primeşte 6 va şti de ce a primit această notă, ce stăpâneşte deja, unde are lacune şi ce are de făcut pentru a progresa.

„În prezent, nota nu îţi spune unde anume are copilul o problemă. Îţi spune doar că «nu ştie destul». O evaluare bine făcută îţi spune că nu ştie destul la geometrie plană, sau la lectura inferenţială, sau la operaţii cu fracţii. Asta schimbă complet conversaţia, pentru că poţi acţiona ţintit”, arată Dragoş Iliescu.

Schimbarea rolului profesorului

Profesorul nu mai este doar cel care predă şi notează, ci specialistul care adaptează predarea la nevoile reale ale elevilor, pe baza unor repere comune pentru toată ţara.

Documentul prevede că profesorii vor fi formaţi pentru a folosi standardele, atât în evaluarea curentă, cât şi în interpretarea rezultatelor.

Reducerea presiunii examenelor naționale

Bogdan Cristescu, directorul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, a arătat în mai multe intervenţii publice că aplicarea standardelor poate reduce presiunea uriaşă pe examenele naţionale dacă performanţa elevului este urmărită pe tot parcursul şcolii, pe mai multe discipline, cu criterii clare.

(Citește și: Șocul evaluării în Educație: Licee la care s-a intrat cu minimum 9,70, dar unde există elevi care nu promovează Bacalaureatul)

****