Productivitatea muncii în ECE a avansat de patru ori mai rapid decât în restul UE / În România a crescut cu 33% față de 2015, dar începe să piardă teren în 2026

Economiile central și est-europene au acumulat un avans de peste 20% în productivitatea muncii față de 2015, de patru ori mai mult decât restul UE, arată calculele Erste Group Research. Indicele ECE8 — Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia și Serbia — a urcat la 123 în primul trimestru din 2026 (baza 2015=100, productivitate pe persoană), față de circa 105 media europeană — un decalaj structural care continuă să se adâncească în favoarea regiunii.
În cazul României, indicele creșterii productivității reale pe persoană s-a situat la 132,6, ușor sub cel al Poloniei, 136,9. Serbia este lider regional, cu 140,7.

Potrivit analiștilor Erste, procesul de convergență al ECE8 a fost amplificat de revenirea post-pandemică, „considerabil mai puternică” în regiune decât în restul Europei. În timp ce indicele european a recuperat parțial, „revenirea a fost mult mai puțin dinamică, iar creșterea productivității s-a stabilizat ulterior la un ritm scăzut”.

În primul trimestru din 2026, creșterea medie a productivității per persoană în ECE8 a fost de 0,35% față de aceeași perioadă a anului anterior — o ușoară accelerare față de finalul lui 2025. România a înregistrat cel mai slab avans, de doar 0,2.
Totuși, potrivit datelor Eurostat, în primul trimestru din 2026 productivitatea muncii din România, măsurată pe ora lucrată, a scăzut cu 0,2% față de T1 2025, în timp ce, de exemplu, Polonia a consemnat o creștere de 2,8%.

Scăderi s-au consemnat și în Cehia (-0,8%) și Ungaria (-0,2%).

UE: frânare bruscă în trimestrul unu

Productivitatea muncii la nivelul Uniunii Europene a crescut marginal în primul trimestru din 2026 — plus 0,1% față de aceeași perioadă a anului anterior, atât calculată per persoană ocupată, cât și per oră lucrată.

Cifra marchează o decelerare semnificativă față de trimestrul patru din 2025, când avansul fusese de 0,8% per persoană și 0,7% per oră lucrată.

Eurostat calculează productivitatea muncii prin raportarea produsului intern brut real la volumul de muncă — număr de persoane ocupate sau număr de ore lucrate. Indicatorul reflectă, astfel, eficiența cu care economia transformă munca în valoare adăugată.

Frânarea bruscă la nivel european a fost determinată în mare măsură de un factor tehnic: Irlanda a înregistrat un colaps al productivității de minus 16,9% per persoană și minus 17,1% per oră lucrată — o scădere legată de volatilitatea ridicată a PIB-ului irlandez, influențat de activitatea multinaționalelor cu sediu fiscal în țară. Fără Irlanda, tabloul european ar arăta considerabil mai bine, iar decelerarea reală a productivității la nivelul celorlalte state membre ar fi mai puțin dramatică.

Performanțe individuale: Polonia, pe locul 3 în UE la avansul productivității pe oră lucrată

La nivelul întregii UE, cel mai mare avans al productivității per persoană a fost înregistrat de Danemarca, cu plus 4,8% față de primul trimestru din 2025. Lituania a urmat cu plus 3,5%, iar Slovenia cu plus 2,7%.

Per ore lucrate, Danemarca conduce din nou cu plus 5,1%, urmată de Suedia cu plus 3,0% și Polonia cu plus 2,8%. Polonia figurează astfel printre cele mai performante economii europene pe acest indicator în trimestrul unu, un rezultat relevant pentru comparația cu România, cea mai mare economie din regiune după cea poloneză.

Scăderile — dincolo de cazul excepțional al Irlandei — au vizat șase țări la indicatorul per ore lucrate: după Irlanda, cele mai mari declinuri au fost în Letonia (minus 1,3%) și Cehia (minus 0,8%). Italia a consemnat și ea o ușoară scădere per persoană (minus 0,3%).

(Citește și: ”ING: Productivitatea, nu populația, este motorul lipsă al UE – Statul social are nevoie de creștere economică pentru a rămâne sustenabil – Creșterea potențială a zonei euro ar putea scădea sub 1%”)

***