O scrisoare confidențială a Elenei Văcărescu către Adina Ionescu
Elena Văcărescu s-a născut la
21 septembrie/3 octombrie 1864, la Bucureşti, fiind fiica
diplomatului Ioan Văcărescu, şi a Eufrosinei Fălcoianu. A studiat
la Paris, la Sorbona, filosofia, arta poetică şi istoria, apoi s-a
întors în România, unde a fost doamnă de onoare a reginei
Elisabeta.
După
o
idilă cu principele moștenitor Ferdinand, a fost nevoită să
plece în exil. S-a făcut remarcată ca scriitoare, primind
distincții importante atât din partea Academiei franceze, cât și
a celei române, dar și ca diplomat, servind interesele României la
Conferința de pace de la Paris și apoi în Societatea Națiunilor
(a fost secretar general al Asociației Române pe lângă Societatea
Națiunilor), grație abilităților ei diplomatice și multiplelor
conexiuni în lumea politică, notează
Arhivele Naționale ale României (ANR), pe pagina de Facebook a
instituției.
În
1921, România a implementat cea mai extinsă reformă agrară din
Europa. În acest context, la Societatea Națiunilor a apărut o
polemică între reprezentanții României și cei ai Ungariei,
numită „problema optanților unguri” (a proprietarilor agricoli
de etnie maghiară din Transilvania, care optaseră pentru cetăţenia
ungară în virtutea dreptului acordat de statul român după Marea
Unire de la 1 Decembrie 1918).
Elena Văcărescu, 1864-1947 (© ANR, colecția Documente fotografice, F I 10068)
Disputa
a fost generată de unele interpretări ale legislaţiei române
privind reforma agrară menționată. Chestiunea a fost adusă în
faţa Consiliului Societăţii Naţiunilor de la Geneva şi
încheiată, după şapte ani de magistrale polemici juridice între
contele Albert Apponyi și Nicolae Titulescu (1923-1930), prin
înfiinţarea unui „Fond agrar internațional”.
Arhivele
Naționale ale României prezintă, pe pagina de Facebook a
instituției, alăturat o
scrisoare confidențială din 15 iunie 1921, trimisă, prin curier
diplomatic special, de Elena Văcărescu către soția lui Take
Ionescu, Adina Olmazu-Ionescu, în care îi relatează începuturile
polemicii inițiate de contele Albert Apponyi și modul în care
autoarea scrisorii a susținut cauza României.
Elena
Văcărescu o anunță pe Adina Ionescu despre potențiala vizită în
România a unor politicieni francezi și britanici, care trebuiau
câștigați pentru cauza românească. Ea mai avertiza și asupra
mijloacelor financiare reduse, care nu permiteau României să
susțină un birou de presă eficient, partea maghiară beneficiind
în schimb de serviciile a 12 ziariști englezi bine plătiți.
Diplomata română a beneficiat și de sprijinul politic al
reprezentantului Cehoslovaciei, Štefan Ossusky. Din scrisoare mai
reiese și o anumită rivalitate politică între Elena Văcărescu
și anumiți oameni politici din spectrul politic liberal din
România.
Mai multe pentru tine…







