România negociază la Bruxelles, alături de alte 8 state, „salvarea” unor fonduri PNRR prin injectarea acestora în Banca de Investiții și Dezvoltare

România negociază și ar putea obține un răspuns vineri privind „salvarea” unor fonduri PNRR prin injectarea acestora în Banca de Investiții și Dezvoltare, așa încât să poată fi utilizați și după încheierea oficială a programului, la sfârșitul lui august.
Nouă state europene ar apela la această modalitate ingenioasă, potrivit unor informații Euractiv.

„Țări precum Spania, Polonia, Italia și Grecia direcționează peste 20 de miliarde de euro din acest fond către bănci naționale de dezvoltare, exploatând o lacună legală care prelungește durata de viață a fondurilor UE pentru proiecte din domenii precum apărarea, biotehnologia și tranziția verde”, notează publicația.

„Suntem în negocieri pe asta, da. Dar vineri probabil știm ce iese”, a confirmat Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru CursdeGuvernare.ro.

Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF) — instrumentul central al NextGenerationEU, creat ca răspuns la pandemia COVID-19 — se apropie de final. Statele membre trebuie să îndeplinească toate reperele și țintele până la 31 august 2026, iar Comisia Europeană trebuie să efectueze plățile finale până la 31 decembrie 2026.

Până la începutul anului 2026, doar 58% din fonduri fuseseră virate statelor membre, iar o proporție și mai mică fusese efectiv cheltuită. România mai are de atras aproximativ 11 miliarde de euro din PNRR până la termenul limită.

Printre cele mai importante reforme rămase se află modificarea sistemului de pensii speciale, inclusiv alinierea acestuia la principiile de echitate și sustenabilitate, precum și reforma guvernanței companiilor de stat, unde sunt vizate criterii mai stricte de performanță și selecție transparentă a conducerii.

De asemenea, România trebuie să finalizeze reforma fiscală, creșterea colectării bugetare și modernizarea administrației fiscale. Alte condiții importante includ digitalizarea administrației publice, reforme în sectorul energetic și accelerarea investițiilor în infrastructura mare de transport.

România a capitalizat Banca de Dezvoltare și Investiții cu 100 mil. euro în urma renegocierii PNRR din 2025

Dragoș Pîslaru a amintit că România a obținut un transfer similar în vara anului trecut, când a fost renegociat PNRR-ul. La momentul respectiv, pe lângă reașezarea fondurilor (mutarea către granturi și către proiecte cu șanse mai mari de a fi finalizate) s-a convenit și capitalizarea cu 100 de milioane de euro a Băncii de Investiții și Dezvoltare, o investiție nouă acceptată de Comisie.

„Am cerut și negociat personal asta în vară. Este un succes deja în buzunar. Vrem mai mult”, a comentat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene.

Măsura a urmărit consolidarea capacității instituției de a implementa instrumente financiare pentru sprijinirea investițiilor, în special prin garanții și alte mecanisme de finanțare adresate mediului de afaceri și autorităților publice.

Capitalizarea BID reflectă totodată și orientarea către utilizarea într-o măsură mai mare a instrumentelor financiare, complementar finanțărilor nerambursabile, în vederea mobilizării investițiilor și creșterii efectului de multiplicare al fondurilor europene.

Polonia și-a capitalizat anul trecut cu 6 mld. euro din PNRR Fondul pentru Securitate și Apărare

În cea mai recentă revizuire a Planului Național de Redresare și Reziliență (KPO), aprobată în 2025, Polonia a realocat aproximativ 26 miliarde PLN (circa 6 miliarde euro) din componenta de împrumut a Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF) către un nou Fond pentru Securitate și Apărare. Acesta a fost creat în cadrul KPO pentru a finanța investiții cu dublă utilizare (civilă și militară), dezvoltarea capacităților industriei de apărare, protecția infrastructurii critice, securitatea cibernetică și alte proiecte care contribuie la consolidarea rezilienței naționale.

Fondul utilizează instrumente de finanțare de tip împrumut preferențial, ceea ce permite ca investițiile contractate în cadrul KPO până la termenul-limită prevăzut de RRF să fie implementate și rambursate pe perioade mai îndelungate. În acest mod, proiectele pot beneficia de continuitate financiară și după încheierea perioadei de angajare a fondurilor europene, fără a modifica însă regulile sau termenele de eligibilitate stabilite de Mecanismul de Redresare și Reziliență.

În paralel, banca națională de dezvoltare BGK (Bank Gospodarstwa Krajowego), desemnată să gestioneze o parte importantă a componentei de împrumut din KPO, a încheiat acorduri de finanțare în valoare totală de aproximativ 55 miliarde PLN cu companii din sectorul energetic și cu operatorul sistemului de transport al energiei electrice. Aceste împrumuturi preferențiale sunt destinate modernizării rețelelor electrice, consolidării rezilienței infrastructurii energetice, integrării noilor capacități de producție a energiei și creșterii securității energetice a Poloniei, obiective considerate esențiale atât pentru tranziția verde, cât și pentru întărirea rezilienței economice și de securitate.

Comisia susține injecții de fonduri PNRR în bănci naționale

Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF) permite folosirea fondurilor europene și prin bănci naționale de promovare și dezvoltare (NPBIs), care pot acționa ca intermediari pentru credite, garanții sau alte instrumente financiare.

Comisia Europeană precizează că RRF sprijină „reforme și investiții care contribuie la tranziția verde și digitală și la creșterea rezilienței economiilor statelor membre”, iar finanțarea trebuie să fie legată direct de obiectivele incluse în planurile naționale aprobate.

Deși RRF este un mecanism temporar, cu termen de implementare până la 31 august 2026, efectele economice ale investițiilor continuă și după această dată. Instrumentele financiare create în cadrul planurilor naționale pot genera în continuare finanțare prin mecanisme de tip revolving sau prin rambursarea creditelor, ceea ce poate susține noi investiții pe termen mai lung.

(Citește și: ”Dragoș Pîslaru: Mai multe jaloane PNRR, de peste 70 mil. euro fiecare, sunt întârziate. Guvernul va monitoriza progresul la fiecare două săptămâni”)

***