Europa a ratat lecția crizei energetice din 2022, avertizează șeful Agenției Internaționale a Energiei: Rata de electrificare a stagnat un deceniu, la nivelul marilor producători de petrol. Comisia prezintă măsuri de urgență

Europa a făcut o „greșeală majoră” pentru că nu și-a redus suficient de repede dependența economiei de combustibilii fosili importați după momentul crizei energetice din 2022, consideră șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), transmite Financial Times (FT). Declarația lui Birol vine în condițiile în care instituțiile UE se pregătesc să prezinte săptămâna viitoare măsuri pentru accelerarea electrificării.

Fatih Birol a declarat pentru FT că rata redusă de electrificare a Europei — ponderea electricității în consumul total de energie al UE —, de aproximativ 23%, frânează competitivitatea și „suveranitatea” economică a blocului comunitar. Rata UE este similară cu cea a unor mari producători de petrol, precum SUA, dar Europa este mult mai dependentă de importurile de hidrocarburi, ceea ce o lasă vulnerabilă la șocuri de ofertă/aprovizionare.

Electrificarea lentă a Europei este o „greșeală majoră”, avertizează șeful AIE

„Din punctul meu de vedere, aceasta este o greșeală majoră pentru Europa”, a declarat Birol pentru Financial Times. „În general, aș fi sperat și m-aș fi așteptat ca Europa să reacționeze mai ferm la această criză”, a adăugat șeful AIE, referindu-se la criza energetică din 2022 de după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Într-un interviu comun cu comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, cei doi au spus că Europa trebuie să își electrifice economia mai rapid, după ce s-a confruntat cu două crize energetice în mai puțin de cinci ani. Europa ar trebui să urmeze exemplul unor țări precum China, Japonia și Coreea de Sud, care au o rată de electrificare de peste 30%, a spus Birol.

UE s-a angajat să majoreze această rată la 32% până în 2030, însă declarațiile vin în contextul în care Jørgensen se pregătește să stabilească o țintă pe termen mai lung pentru creșterea electrificării – până în 2040.

„Rata noastră de electrificare a stagnat în ultimul deceniu… Trebuie să electrificăm economia și trebuie să facem acest lucru mult mai rapid”, a spus el.

Fatih Birol spune că UE ar fi trebuit să acționeze mai rapid pentru a obține independența energetică după criza gazelor din 2022

Comisarul danez a susținut că UE a instalat mai multe capacități regenerabile, a îmbunătățit eficiența energetică și a redus consumul de gaze cu 20% în 2022, când Rusia a diminuat drastic livrările de gaze prin conducte. Totuși, sectoarele încălzirii, transporturilor și industriei rămân dependente de combustibilii fosili, respectiv de importuri.

Jørgensen a recunoscut că această dependență persistentă de importuri a făcut ca regiunea să fie în continuare puternic afectată de perturbările globale ale livrărilor de petrol și gaze provocate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Comisia va prezenta un proiect prin care statele vor fi obligate să reducă taxele pe electricitate – Alte măsuri și stimulente

Comisia va prezenta săptămâna viitoare planuri prin care statele vor fi obligate să reducă taxele pe electricitate și să ofere sprijin pentru a încuraja gospodăriile să adopte pompe de căldură, automobile electrice și alte tehnologii verzi.

Un proiect al propunerii, consultat de FT, arată că există doar două state membre în care electricitatea costă de mai puțin de două ori mai mult decât gazele pentru industrie: Suedia și Finlanda.

Planul urmărește să stimuleze electrificarea prin introducerea unor stimulente astfel încât, până în 2030, costul electricității să nu fie de peste 2,5 ori mai mare decât cel al gazelor pentru gospodării și de peste două ori mai mare pentru industrie. Acest obiectiv ar urma să fie atins inclusiv prin impunerea unor taxe mai reduse pe electricitate decât pe combustibilii fosili.

Potrivit documentului, măsura ar trebui să încurajeze populația să instaleze pompe de căldură și să cumpere vehicule electrice, oferind totodată industriei argumente economice mai solide pentru decarbonizare.

Măsurile s-ar putea dovedi însă costisitoare pentru țările care se bazează în mare măsură pe taxele incluse în facturile de electricitate. Grecia, Italia, Ungaria și Irlanda au unele dintre cele mai ridicate raporturi între prețul electricității și cel al gazelor.

Taxele pentru finanțarea investițiilor în rețele și alte costuri sunt incluse în facturile la energie electrică.

Energia ieftină din Vestul Europei nu ajunge în România din cauza interconexiunilor slabe din Europa Centrală. Bulgaria și Grecia, în aceeași situație ca România

Birol a avertizat, de asemenea, că problemele persistente privind capacitatea rețelelor frânează eforturile UE de electrificare.

El a salutat anul record în care au fost instalați 85 GW de capacități regenerabile, descriind rezultatul drept „o veste foarte bună”, dar a precizat că 600 GW de proiecte regenerabile sunt deja finalizate și așteaptă conectarea la rețea.

O mare parte din congestia rețelelor europene provine din probleme la nivel național sau regional, în condițiile în care statele întâmpină dificultăți în adaptarea la numărul mare de proiecte de energie regenerabilă, uneori amplasate în zone izolate, spre deosebire de numărul mai redus de centrale mari pe combustibili fosili, situate adesea mai aproape de centrele industriale și de gospodării.

„Statele membre pot accelera chiar de mâine extinderea rețelelor și pot folosi mai eficient infrastructura pe care o avem deja”, a adăugat Jørgensen.

(Citește și: Primul raport de progres privind refacerea competitivității UE. Care e stadiul de implementare al agendei „O Europă, o piață”)

(Citește și: Cea mai amplă reformă a sistemului energetic european – Integrarea României în rețeaua de transport UE – Lista conexiunilor)

(Citește și: Analiză: Fragmentarea rețelelor energetice din Europa Centrală ține sus prețul energiei în Estul Europei – Tabelul comparativ Est-Vest)

***