Raportul privind statul de drept: CE cere României garanții sporite pentru independența procurorilor și măsuri în domeniul anticorupției – Percepția asupra independenței justiției s-a deteriorat

România a continuat implementarea reformelor din justiție și a înregistrat progrese în eficientizarea sistemului judiciar, însă nu a adoptat măsuri pentru consolidarea independenței procurorilor de rang înalt, iar vulnerabilități persistă în domeniul combaterii corupției, al transparenței declarațiilor de avere, al libertății presei și al procesului legislativ, arată Raportul privind statul de drept pe 2026, publicat marți de Comisia Europeană.

„În România, legile justiției au continuat să fie puse în aplicare și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar”, arată Comisia Europeană în rezumatul raportului.

Executivul european precizează însă că „un proces de reflecție cu privire la diverse preocupări legate de sistemul judiciar apărute în dezbateri publice a fost suspendat în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

Comitetul înființat de premier pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției a fost blocat printr-o decizie a ÎCCJ din 25 martie 2026, iar la 6 iulie 2026 Curtea de Apel București „a anulat decizia de constituire a comitetului”. În iulie 2026, Guvernul a publicat totuși raportul comitetului, care „include recomandări de îmbunătățire a situației din sistemul judiciar, inclusiv printr-o evaluare și o posibilă revizuire a legilor justiției”.

Justiție: progrese în funcționarea instanțelor, dar lipsesc garanții pentru procurorii de rang înalt

Comisia apreciază că legile justiției adoptate în 2022 continuă să producă efecte pozitive, contribuind la consolidarea independenței și funcționării sistemului judiciar.

„Legile justiției adoptate în 2022 au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ pentru independența și funcționarea sistemului judiciar și au corectat modificările aduse acestor legi în 2018 și 2019, care au afectat semnificativ independența, calitatea și eficiența sistemului judiciar”, se arată în raport.

Totodată, Comisia consideră că experiența acumulată în aplicarea noii legislații arată că „ar putea fi necesare ajustări legislative suplimentare pentru a aborda preocupările rămase legate de guvernanța judiciară, gestionarea carierei și garanțiile instituționale”.

Raportul consemnează că au fost făcute numiri în funcțiile de procurori de rang înalt în urma unor proceduri de selecție, însă subliniază că „nu s-au luat încă măsuri pentru consolidarea garanțiilor menite să asigure independența procurorilor de rang înalt, și nici pentru organizarea și funcționarea poliției judiciare”.

Documentul semnalează și existența unor presiuni asupra unor magistrați.

„Unii magistrați continuă să resimtă presiuni nejustificate din interiorul sistemului judiciar și s-au înregistrat cazuri în care judecătorii au fost recuzați pentru că intenționau să sesizeze instanțele europene cu privire la anumite cauze”, notează Comisia.

Percepția asupra independenței justiției s-a deteriorat

În același timp, raportul evidențiază îmbunătățirea performanței instanțelor.

„Rata de ocupare a posturilor de magistrați a crescut în 2025 și s-au luat măsuri pentru a aborda deficitul actual de magistrați și pentru a îmbunătăți sistemul de asistență judiciară, care rămâne subfinanțat”, se arată în document.

Potrivit Comisiei, digitalizarea rămâne o prioritate, iar „durata estimată de soluționare a cauzelor civile, comerciale și administrative a scăzut semnificativ, iar rata de finalizare a dosarelor s-a îmbunătățit”.

Percepția asupra independenței justiției rămâne însă moderată. Potrivit raportului, „41% din populația generală și 43% dintre întreprinderi percep nivelul de independență al instanțelor și al judecătorilor ca fiind «destul de bun sau foarte bun» în 2026”, valori inferioare celor înregistrate în anii anteriori.

Anticorupție: DNA își menține rezultatele, dar persistă vulnerabilități

Comisia arată că Strategia Națională Anticorupție continuă să fie implementată și că instituțiile cu atribuții în domeniu își desfășoară activitatea.

„DNA a continuat să obțină rezultate în investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție la nivel înalt”, se arată în raport.

În același timp, executivul european avertizează că „durata procedurilor judiciare continuă să afecteze soluționarea definitivă a cauzelor de corupție, inclusiv a celor de corupție la nivel înalt”, iar „sunt necesare eforturi suplimentare pentru îmbunătățirea recuperării produselor infracțiunii”.

Raportul relevă că percepția privind corupția rămâne ridicată. Potrivit documentului, „94% dintre respondenți consideră că fenomenul corupției este larg răspândit în țara lor”, iar „72% dintre întreprinderi consideră că fenomenul corupției este larg răspândit”.

Declarațiile de avere și activitatea ANI

Comisia notează că Agenția Națională de Integritate și-a continuat activitatea de verificare a averilor, incompatibilităților și conflictelor de interese. În același timp, raportul semnalează impactul unei decizii a Curții Constituționale asupra sistemului declarațiilor de avere.

„În urma unei hotărâri a Curții Constituționale, declarațiile de avere și de interese nu mai sunt publicate și nu mai includ averile și veniturile soților și copiilor aflați în întreținere”, se arată în document. Potrivit Comisiei, aceste modificări „au un impact asupra eficacității sistemului de verificare a averilor și intereselor”.

De asemenea, executivul european constată că „nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește introducerea unor norme privind activitățile de lobby pentru membrii Parlamentului” și nici „în ceea ce privește consolidarea normelor privind declarațiile de avere și conflictele de interese pentru membrii Parlamentului”.

Mass-media și procesul legislativ

Raportul apreciază că autoritatea de reglementare în domeniul audiovizualului continuă să funcționeze eficient, însă semnalează că „persistă preocupările privind guvernanța și independența editorială a serviciului public de mass-media”.

Documentul mai arată că „au fost raportate în continuare cazuri de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor”, iar „transparența proprietății asupra mass-mediei și a alocării fondurilor pentru publicitate de stat continuă să ridice probleme”.

În ceea ce privește procesul legislativ, Comisia constată că „utilizarea frecventă a procedurilor de urgență continuă să afecteze calitatea procesului legislativ” și că „consultările publice nu sunt desfășurate în mod sistematic pentru toate proiectele legislative”.

Alte aspecte instituționale: ordonanțe de urgență, drepturile omului, societate civilă

Raportul reține o scădere a numărului de ordonanțe de urgență, dar și persistența fenomenului: „În 2025, OUG-urile au reprezentat 25,5% din totalul legislației primare adoptate, comparativ cu 29,3% în 2024 și 21,6% în 2023.” Documentul citează Consiliul consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative (CCEIAN), care „a examinat 34 de OUG-uri considerate a avea impact asupra societății și mediului de afaceri”, concluzionând, „în 26 de cazuri”, că „nu există o justificare suficientă pentru utilizarea unei OUG ca instrument juridic adecvat”.

Referitor la imprevizibilitatea legislativă, raportul afirmă: „Imprevizibilitatea legislativă, determinată de modificări frecvente ale legislației și de un număr ridicat de proiecte legislative aflate în curs de examinare în Parlament, rămâne un motiv major de îngrijorare pentru mediul de afaceri și organizațiile societății civile.” Potrivit documentului, în 2025, „din totalul de 248 de legi adoptate, 124 au fost ordonanțe simple sau de urgență ale Guvernului”, ceea ce înseamnă că „50% din legislația primară a fost adoptată de executiv, prin proceduri rapide, fără dezbatere parlamentară”.

Privind instituțiile naționale pentru drepturile omului, raportul constată lipsa de progres: „Nu a fost adoptată încă o decizie definitivă cu privire la acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.” Documentul mai arată că „resursele IRDO au fost reduse la jumătate în 2025 și nu au fost majorate în 2026, ceea ce a condus la reduceri semnificative de personal” și că „mandatul Avocatului Poporului a expirat în iunie 2024, iar Parlamentul nu a inițiat încă o nouă procedură de numire”.

Cu privire la spațiul societății civile, raportul notează: „Acțiunile planificate în cadrul Strategiei pentru o guvernare deschisă în România 2025-2030 nu au fost încă puse în aplicare, iar organizațiile societății civile raportează restricții tot mai mari în activitatea lor.” Spațiul civic continuă să fie evaluat drept „restrâns” de organizația Civicus, fiind semnalată „o tendință tot mai accentuată de constrângeri politice, administrative și instituționale asupra drepturilor fundamentale de asociere, exprimare și întrunire pașnică”.

Recomandările Comisiei Europene

Comisia Europeană recomandă României să continue evaluarea aplicării legilor justiției și să adopte măsuri pentru consolidarea eficienței și guvernanței sistemului judiciar.

Executivul european solicită, totodată, „intensificarea activității legislative de consolidare a garanțiilor menite să asigure independența procurorilor de rang înalt, precum și organizarea și funcționarea poliției judiciare”.

În domeniul anticorupției, recomandările vizează introducerea unor norme privind activitățile de lobby pentru parlamentari, consolidarea regulilor referitoare la conflictele de interese și declarațiile de avere și asigurarea eficacității sistemului de integritate.

În ceea ce privește mass-media și procesul legislativ, Comisia recomandă sporirea transparenței finanțării presei, consolidarea independenței editoriale și reducerea utilizării procedurilor de urgență în procesul de legiferare, prin asigurarea unor consultări publice efective înainte de adoptarea actelor normative

(Citește și: ”Nouă decizie istorică a CJUE în ceea ce privește România: Interpretarea ÎCCJ privind prescripția penală nu e compatibilă cu dreptul UE – Mii de dosare s-au închis din 2022 încoace invocându-se prescripția”)

***