România urcă patru poziții în clasamentul global al ecosistemelor de startup-uri: Creștere de 32,9% în ultimul an, a doua cea mai mare din Europa, până la 9,7 mld. $

România a urcat patru poziții în clasamentul global al ecosistemelor de startup-uri realizat de StartupBlink și ocupă locul 44 în ediția din 2026 a Indicelui Global al Ecosistemelor de Startup-uri. Avansul vine după trei ani consecutivi de scădere în clasament, de la poziția 39 în 2022 la locul 48 în 2025.

Ecosistemul românesc de startup-uri a înregistrat o creștere anuală de 32,9%, a doua cea mai mare rată din Uniunea Europeană, după Cipru, care a consemnat un avans de 62,7%.

România ocupă locul 27 în Europa, în urcare cu o poziție față de anul anterior, locul al doilea în regiunea Balcanilor și poziția 20 între statele Uniunii Europene.

România are un potențial mai mare decât reflectă clasamentul

Raportul StartupBlink arată că România are un potențial mai mare decât reflectă rezultatele actuale ale ecosistemului. Țara ocupă locul 25 la nivel mondial în clasamentul privind mediul de afaceri pentru inovare, ceea ce indică un mediu de afaceri mai favorabil inovării decât ar sugera poziția de ansamblu a ecosistemului de startup-uri.

Unul dintre punctele forte ale României este accesul la finanțare și capital. Țara ocupă primul loc în Balcani în categoria „Finanțare și capital”, depășind poziția a doua ocupată în clasamentul general regional. Potrivit raportului, acest rezultat reflectă un nivel ridicat al activității investiționale în ecosistemul local.

Valoarea ecosistemului românesc este estimată la 9,7 miliarde de dolari, iar șase orașe din România sunt incluse în topul global al primelor 1.000 de ecosisteme urbane de startup-uri. Toate cele șase orașe au înregistrat rate de creștere pozitive în acest an.

Bucureștiul rămâne principalul pol al ecosistemului

Bucureștiul rămâne principalul pol al ecosistemului românesc, însă raportul indică o structură mai echilibrată decât în alte țări în care activitatea este puternic concentrată în capitală. Scorul total al Bucureștiului este de aproximativ 5,5 ori mai mare decât cel al Cluj-Napoca, diferență considerată de StartupBlink compatibilă cu existența unui hub național principal, dar și cu dezvoltarea unor centre secundare relevante.

În clasamentul global al orașelor, Bucureștiul ocupă locul 112, în urcare cu patru poziții față de ediția precedentă, cu un scor total de 8,514.

Din punct de vedere sectorial, România are cea mai puternică poziționare în domeniul software și al datelor, unde ocupă locul 40 la nivel global. În inteligența artificială, considerată o subcategorie a acestui sector, România se află pe locul 19 între statele Uniunii Europene.

Oradea și Timișoara își consolidează pozițiile

Raportul evidențiază și dezvoltarea unor ecosisteme din afara Bucureștiului. Oradea este prezentată drept cel mai rapid ecosistem de startup-uri în creștere din România. Potrivit informațiilor incluse în raport, ecosistemul local și-a dublat dimensiunea din 2020, iar startup-urile din oraș au atras peste 20 de milioane de euro. Inițiative precum Bright Labs și Startup Fortress au contribuit la dezvoltarea infrastructurii locale și la atragerea fondatorilor internaționali.

Și Timișoara își consolidează poziția în regiune. Andrei-Cosmin Munteanu, cofondator și director general al Cowork Timișoara, afirmă în raport că orașul este „pe drumul de a deveni lider în ceea ce privește inovarea tehnologică în Europa Centrală și de Est”, în contextul lansării unor noi fonduri de capital de risc.

Potrivit acestuia, regiunea ar urma să dispună de peste 50 de milioane de euro pentru accelerarea dezvoltării startup-urilor tehnologice, iar poziționarea geografică a Timișoarei facilitează conexiunile cu ecosistemele din Budapesta, Belgrad și Novi Sad.

Finanțarea startup-urilor, printre prioritățile recente

Printre reperele recente ale ecosistemului românesc, StartupBlink menționează lansarea, în 2025, a Fondului de Fonduri pentru Inovare România, de către Fondul European de Investiții și Guvernul României, cu obiectivul de a reduce deficitul de finanțare în fazele incipiente ale dezvoltării startup-urilor.

Raportul amintește și înființarea, în 2024, a Asociației Ecosistemului ROStartup, ca organizație națională care reunește actorii din ecosistemul de startup-uri.

Un alt moment important a fost listarea UiPath la Bursa de la New York, în 2021, companie fondată în România care a atras 1,3 miliarde de dolari într-una dintre cele mai mari oferte publice inițiale din istoria companiilor americane de software.

Oana Craioveanu, director general și cofondatoare a Impact Hub București, descrie România drept „un centru competitiv pentru startup-uri, aflat într-o dezvoltare rapidă”, indicând talentul tehnic și dezvoltarea infrastructurii de sprijin, de la educație la capital, ca avantaje ale ecosistemului local.

(Citește și: ”Structura companiilor – Poziționarea României față de Polonia, Cehia și Ungaria. Ecosistemele industriale – asemănări și deosebiri între state”)

***