Barometru Poll/Int: România, prinsă într-o criză generalizată de neîncredere – Percepțiile despre presă, economie și vaccinuri se aliniază tot mai clar după opțiunea politică

Nivelul încrederii populației în sistemul politic și în liderii săi continuă să se mențină la același nivel scăzut ca la momentul alegerilor de acum 1 an, conform celui mai nou Barometru Poll/Int România, realizat de Agenția de Rating Politic (ARP) în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026, care a abordat problema încrederii publice, pe diverse paliere.

Sondajul concluzionează că România trece printr-o criză mai largă de încredere care afectează politica, dar și societatea și economia. ”Știm că există o problemă generală de mai mult timp la nivelul încrederii în lideri, însă observăm că problema este mai largă. Resursele de încredere din societate sunt erodate, amplificând criza din politică”, se arată în barometrul Poll/Int România.

Principalele concluzii:

• Direcția țării continuă să fie de ani de zile la un nivel negativ, chiar dacă am avut alegeri acum 1 an. Ne arată că problema generală de încredere în sistemul politic se menține la fel ca la momentul alegerilor.

• Direcția țării rămâne un indicator care distinge între cei care percep 1) că au avut de câștigat din ultimii 30

• de ani și 2) cei care cred că au pierdut. E mai puțin un indicator despre guvernarea imediată.

• Am testat încrederea în ocupații și actori sociali – alții decât partide sau instituții. Este de semnalat că

• profesorii și medicii au o apreciere mai ridicată, în timp ce mass-media în general (clasică sau influenceri) este foarte erodată.

• Mediul economic (companii, investitori, bănci) se bucură de o încredere cel mult moderată, dar joasă.

• Încrederea în vaccinurile recomandate de medici în general, respectiv pentru copii, este serios erodată.

• O neîncredere ridicată există și față de calitatea produselor de la raft – considerate de o majoritate (52,8%) ca având o calitate mai proastă decât în țările din Vest.

Neîncrederea e complex distribuită în rândul populației

În același timp, neîncrederea nu este aliniată pe o singură direcție demografică – ci variază, fiind destul de complex distribuită, conform sondajului realizat de Agenția de Rating Politic. Câteva exemple:

• Tinerii au încredere mai redusă în presă, dar mai mare în influenceri.

• Persoanele peste 60 de ani nu au încredere în influenceri, dar au încredere mai mare în presă.

• Persoanele cu vârste între 40-60 de ani au încredere mai mică în medici și profesori.

• Persoanele din mediul rural, mai tineri și cu nivel de educație sub liceu au încredere mai mică
  în vaccinuri.

• Persoanele din mediul urban, cu nivel de educație peste liceu și cu vârstă mai ridicată au
  încredere mai mică în calitatea produselor de la raft comparat cu cele din Vest.

• În schimb, încrederea pe aproape toții itemii este aliniată cu opțiunea politică – votanții PNL și USR au mai
  multă încredere în itemii testați, în timp ce votanții AUR și nehotărâții au mereu niveluri de încredere reduse,
  uneori și cei ai PSD.

• Această „scală” de încredere reprezintă în linii mari clivajul social și politic din România de azi (așa cum se
  observă și în percepția față de direcția țării – explicată în Barometrul din Aprilie). Dacă vrem să estimăm
  intenția de vot a unui român, ne putem orienta destul de bine după nivelul său de încredere la nivel social și
  politic.

De notat că datele arată un clivaj transversal al încrederii care urmărește fidel opțiunea politică. Pe aproape toți indicatorii testați, votanții PNL și USR au niveluri de încredere mai ridicate – în medici (USR 73,7%, PNL 58,0%), în profesori (USR 56,3%, PNL 50,8%), în presă (USR 30,2%, PNL 25,3%) – în timp ce votanții AUR și nehotărâții au constant cele mai scăzute scoruri de încredere, iar votanții PSD se situează între cele două grupuri.

Singura excepție sunt influencerii, unde diferențele dintre bazinele de vot sunt minime (7-10%), la un nivel foarte scăzut de încredere peste tot.

Criza politică nu a afectat puternic percepția privind direcția negativă a țării

Conform Barometrului Poll/Int, 72,1% dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 16,9% cred că direcția este una bună, iar 11% nu știu.

Față de aprilie 2026, practic nu s-a schimbat nimic: ponderea celor care văd direcția greșită a crescut marginal de la 70,5% la 72,1%, iar cea a celor care văd direcția bună a scăzut de la 21,2% la 16,9%. Două luni de criză politică nu au modificat percepția – ea era deja la fel de negativă și înainte.

În ceea ce privește încrederea în ocupații și actori sociali, medicii se bucură de cea mai mare încredere (54,1% declară încredere multă sau foarte multă), urmați de profesori (48,9%). Mediul economic – companii private, bănci și primăria din localitate – se situează la un nivel foarte apropiat, în jurul a 27%, iar investitorii străini au 24,9%. Presa clasică se află mult mai jos, la 16,2%, în timp ce influencerii și creatorii de conținut din social media sunt pe ultimul loc, cu doar 7,7%.

Doar 57% din români cred că vaccinurile sunt sigure – clivajul urban/rural nu e atât de mare

Pe tema vaccinurilor, doar 56,7% dintre respondenți sunt de acord că vaccinurile recomandate de medici sunt sigure, cu un clivaj nu atât de mare între mediul urban (63,2%) și cel rural (48,0%), dar unul puternic între niveluri de educație: doar 44,8% dintre cei cu educație sub liceu sunt de acord, față de 71,8% dintre cei cu studii peste liceu.

Clivajul politic este și mai pronunțat: 91,6% dintre votanții USR consideră vaccinurile sigure, față de 77,4% la PNL, 61,0% la PSD, 48,2% la AUR și 48,6% la nehotărâți.

Când întrebarea vizează specific vaccinarea copiilor, nivelul de acord crește la 64,9%, dar structura rămâne aceeași – urban peste rural (70,9% vs. 56,8%), educați peste mai puțin educați, iar votanții USR (93,6%) și PNL (81,3%) sunt mult mai favorabili decât cei AUR (59,0%) sau nehotărâți (61,6%).

Jumătate din români spun că produsele internaționale vândute în România au o calitate mai proastă decât în țările din Vest

O majoritate de 52,8% dintre români consideră că produsele internaționale vândute în România au o calitate mai proastă decât în țările din Vest, doar 20,3% cred că au aceeași calitate, iar 6,5% le consideră mai bune.

Percepția de calitate inferioară este mai puternică în rândul persoanelor din mediul urban (57,3%), al celor cu vârste peste 50 de ani (66-69%) și al celor cu studii superioare (63,1%). Votanții USR – în teorie cei mai educați și mai urbani – sunt cei mai critici pe acest subiect (64,2%), urmați de votanții AUR (54,1%).

(Citește și: Barometru Poll/Int: PNL și Ilie Bolojan, principalii câștigători în preferințele electoratului după 2 luni de criză – Peste 33% din electorat dorește alegeri anticipate)

***