Miniștrii de interne din UE cer măsuri mai dure împotriva migrației ilegale după afluxul masiv de migranți în Ceuta

Miniștrii de interne ai Uniunii Europene au cerut marți măsuri mai ferme împotriva rețelelor de trafic de migranți și politici mai stricte privind returnarea acestora, după ce aproximativ 72.000 de migranți au intrat săptămâna trecută în enclava spaniolă Ceuta, situată în Africa de Nord, declanșând îngrijorare în întreaga Uniune, potrivit Reuters.
Ministrul danez al imigrației, Morten Bodskov, a cerut creșterea finanțării europene pentru securitatea frontierelor, afirmând: „Nu vom accepta repetarea situației din 2015.”

Miniștrii au solicitat, de asemenea, o cooperare mai strânsă cu statele din afara Uniunii Europene pentru a limita migrația neregulamentară și pentru a preveni repetarea unui astfel de val, care a început joi la una dintre cele două frontiere terestre ale UE cu Africa, ambele împărțite cu Marocul.
Aproximativ 75 de migranți și-au pierdut viața încercând să traverseze granița, mulți înecându-se, iar alții fiind zdrobiți în haosul creat.

Comisarul european Magnus Brunner a declarat, în cadrul unei conferințe de presă organizate după reuniunea de urgență a miniștrilor europeni ai justiției și afacerilor interne, că afluxul a fost alimentat de rețele criminale de trafic de migranți și de dezinformarea răspândită pe rețelele sociale.

El a refuzat să spună dacă Marocul poartă vreo responsabilitate, dar a lăudat cooperarea autorităților de la Rabat cu Spania în ceea ce privește returnarea migranților.

„Există o anchetă în desfășurare în Spania privind acest subiect (rolul Marocului în trecerea masivă a frontierei). Prin urmare, nu pot comenta mai mult. Însă știm cu certitudine că traficanții de migranți și rețelele de trafic de persoane au răspândit informații false”, a declarat acesta.

Valul de sosiri i-a determinat pe miniștri să discute o serie de măsuri, inclusiv:

• schimburi mai eficiente de informații între state;
• monitorizarea mai atentă a rețelelor sociale pentru detectarea timpurie a unor noi valuri de migrație;
• consolidarea protecției frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Unii analiști au pus sub semnul întrebării comportamentul autorităților marocane, sugerând că acestea ar fi putut închide ochii la traversări, amintind de alte situații în care Rabatul a fost acuzat că folosește migrația ca instrument de presiune politică.

Ultimul episod major de acest tip a avut loc în mai 2021, când autoritățile marocane au părut să relaxeze controalele la frontieră, gest interpretat pe scară largă drept o reacție la decizia Spaniei de a găzdui un lider al mișcării pentru independența Sahara Occidentală, teritoriu revendicat de Maroc.

Brunner a mai precizat că Uniunea Europeană negociază un parteneriat strategic cuprinzător cu Marocul.

În ultimii ani, UE s-a bazat tot mai mult pe acorduri privind migrația cu statele din Africa de Nord pentru a reduce sosirile ilegale. Criticii susțin însă că această strategie face Uniunea vulnerabilă la presiunile statelor de tranzit, care pot relaxa sau înăspri controalele la frontieră pentru a obține concesii politice ori economice.

Migrația reprezintă unul dintre cele mai controversate subiecte politice din Uniunea Europeană încă din criza din 2015–2016, când peste un milion de refugiați și migranți, mulți fugind din războiul din Siria, au ajuns în Europa.

Această criză a alimentat sprijinul pentru partidele antiimigrație și de extremă dreaptă și a intensificat disputele dintre statele membre privind controlul frontierelor, regulile de azil și împărțirea responsabilităților.

Marocul a declarat duminică faptul că recentele treceri în masă către Ceuta și Melilla au fost alimentate de informații false răspândite pe rețelele sociale, de rețelele de trafic de persoane și de interpretarea eronată a unei hotărâri judecătorești spaniole.

Majoritatea migranților care au trecut bariera de frontieră nu au găsit nici hrană, nici adăpost și s-au întors ulterior în Maroc.

Cu toate acestea, Italia a suspendat pentru o lună aplicarea regulilor de liberă circulație în spațiul Schengen în relația cu Spania, deși acestea nu se aplică enclavei Ceuta. Totodată, 22 dintre cele 27 de state membre ale UE au cerut acțiuni coordonate pentru consolidarea frontierelor externe ale Uniunii.

Apeluri pentru măsuri mai dure

Danemarca și Italia au folosit reuniunea de urgență pentru a promova politici mai stricte în domeniul migrației, potrivit declarațiilor guvernamentale.

Ministrul danez al imigrației, Morten Bodskov, a cerut creșterea finanțării europene pentru securitatea frontierelor, afirmând:

„Nu vom accepta repetarea situației din 2015.”

Ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, a cerut Uniunii să adopte „noi modele de centre externe pentru procesarea cererilor de azil și pentru returnarea migranților în țări terțe sigure”.

Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, solicită crearea unui mecanism european de urgență în materie de migrație, care să permită proceduri accelerate și, în circumstanțe excepționale, suspendarea temporară a înregistrării cererilor de azil în cazul unor sosiri masive și bruște, potrivit unui articol de opinie publicat marți.

În mijlocul dezbaterii politice se află însă migranții înșiși, mulți dintre ei fugind de sărăcie, conflicte sau instabilitate și asumându-și călătorii extrem de periculoase în speranța unei vieți mai sigure sau a unor oportunități mai bune.

(Citește și: ”Ceuta – Spania, copleșită după ce mii de migranți au rămas în enclavă în urma valului masiv de treceri ale frontierei”)

***