Studiu Mkor, profilul românilor din diaspora: În Marea Britanie, „profesioniștii digitalizați” – În Germania, „specialiștii pragmatici” – În Italia, ”veteranii nostalgici”. Concluziile
Diaspora românească este „o comunitate deja stabilizată în afară, care continuă să investească și să participe la votul electoral, dar care are condiții tot mai stringente pentru o revenire fizică, precum: un salariu competitiv (44%), un sistem sanitar mai bun (44%), locuri de muncă mai bune (36%) și stabilitate fiscală și legislativă (34%)”, conform studiului „Diaspora Sentiment 2026” realizat de agenția de cercetare de piață MKOR.
Acestea sunt datele care fac ca 7 din 10 români aflați în diaspora să afirme că nu s-ar întoarce în țară.
În același timp, trei din cinci români din diaspora au făcut deja investiții sau mari cheltuieli în România, în sensul că le-au trimis bani rudelor și au renovat sau cumpărat o proprietate.
Studiul Mkor identifică profilul diasporei românești în funcție de țara unde s-au stabilit aceștia. Astfel, majoritatea sunt deja bine stabilizați acolo, dar cei din Marea Britanie au cel mai avansat profil profesional, iar cei ajunși în Germania au un profil tehnic și sunt cei care trimit cei mai mulți bani rudelor din țară.
Profil diasporă 2026 – aproape un sfert dintre respondenți sunt antreprenori sau ocupă poziții de management
- Vârsta medie a respondenților este de 42.6 ani, cu un eșantion stratificat pentru a asigura un echilibru de gen (50% femei, 50% bărbați).
- Generațional, eșantionul e dominat de Gen X (39%) și Millennials (36%).
- Aproape jumătate dintre respondenți au studii medii (47%), în timp ce o pondere aproape egală (46%) au studii superioare.
- Statutul profesional arată că cea mai mare pondere o au cei angajați (44%), în timp ce 23% ocupă roluri de management sau antreprenoriat.
Vechimea în străinătate și stadiul de integrare:
- 55% dintre respondenți sunt plecați de peste 10 ani, cu o medie de 13.9 ani.
- O treime au obținut deja cetățenia țării gazdă, semn de integrare instituțională completă.
- 1 din 10 respondenți s-au născut în țara de reședință, majoritatea în comunități istorice precum Republica Moldova.
Topul țărilor gazdă:
- Italia (15%),
- Marea Britanie (13%),
- Republica Moldova (10%),
- Germania (9%)
- Spania (7%).
Profilul, în funcție de țara în care s-au stabilit: în Marea Britanie – profesioniștii digitalizați, iar în Germania specialiștii pragmatici
Italia, „veteranii nostalgici” (15% din eșantion)
- 66% sunt în Italia de peste 10 ani (medie 14 ani), iar 20% au deja cetățenie italiană.
- Se simt bine integrați: 72% cred că au o imagine pozitivă în țara gazdă, mai ales ca „muncitori și capabili”.
- Ascensiunea profesională rămâne limitată, doar 9% ocupă roluri de management sau antreprenoriat, cu 14% sub media eșantionului.
- 69% exclud revenirea pe termen scurt, iar dintre motivele de revenire, sănătatea cântărește cel mai mult (46%).
Marea Britanie, „profesioniștii digitalizați” (13% din eșantion)
- Istoric mai scurt în țara gazdă (doar 40% peste 10 ani, medie 11.7 ani), dar cel mai avansat profil profesional din eșantion: 62% studii superioare, 29% în roluri de management sau antreprenoriat, cu 6 puncte peste medie.
- Sunt și cei mai hotărâți să nu revină, 76% față de media de 70%.
- Condițiile pentru a lua în calcul o revenire țin de sistemul românesc care ar trebui să le asigure: stabilitate fiscală (45%) și eliminarea birocrației prin digitalizare (44%).
- Implicarea civică e cea mai ridicată din eșantion, 80% au votat în 2024-2025.
Republica Moldova, „nativii de proximitate” (10% din eșantion)
- În contextul legăturilor istorice cu România, aceștia au un profil complet diferit față de comunitățile occidentale. 91% sunt acolo de peste 10 ani, cu o medie de 27.8 ani, pentru că 85% chiar s-au născut acolo.
- Segment tânăr (31 ani vârsta medie, 49% Gen Z) și predominant masculin (64%).
- E singura comunitate din studiu unde revenirea în România nu e un scenariu exclus de majoritate: doar 42% spun că e puțin probabil să vină, față de 70% media eșantionului.
- Pentru acest grup, o mutare în România ar însemna un salt în carieră.
Germania, „specialiștii pragmatici” (9% din eșantion)
- Cea mai tânără comunitate analizată, cu 24% Gen Z.
- Vechimea medie e de doar 8.5 ani, iar 41% s-au stabilit în ultimii 5 ani.
- Profil tehnic, dominat de bărbați (61%), cu cei mai mulți angajați care trimit bani rudelor din țară (44%, cel mai ridicat procent din cele patru profiluri occidentale).
- E și comunitatea cu cea mai mare rată de investiții în România (71%).
- 22% percep o imagine negativă în media / online și 16% se simt discriminați la locul de muncă.
Spania, „ambasadorii nostalgici” (7% din eșantion)
- Vechimea medie cea mai mare din eșantion (14.7 ani) și cel mai ridicat sentiment de integrare: 85% se simt percepuți pozitiv în Spania.
- În acest context, 23% spun că nimic nu i-ar convinge să revină.
- Legătura cu România rămâne mai ales culturală și de consum: gusturile românești (23%) sunt ce le-ar lipsi cel mai mult dacă s-ar stabili definitiv acolo, deși doar 8% au cetățenie spaniolă.
7 din 10 spun că nu vor reveni în țară în următoarele 12 luni
- 61% au făcut deja investiții în România (în principal prin faptul că au trimis bani rudelor și că au renovat o proprietate)
- 65% au votat la ultimele alegeri parlamentare sau prezidențiale (2024-2025).
- În același timp, 70% declară o probabilitate redusă de revenire în următoarele 12 luni.
Fluxurile de capital, dominate de transferuri directe pentru susținerea familiei
Investițiile în active durabile sau în mediul de afaceri rămân, pentru moment, un segment secundar, mai arată studiul.
Principalele concluzii ale studiului Mkor
- Fereastra de repatriere se închide după 5 ani. După pragul de un deceniu, pentru 55% din eșantion, dezrădăcinarea devine normă și integrarea în țara gazdă e definitivă.
- Investitori activi, dar rezidenți pierduți. 70% exclud repatrierea fizică pe termen scurt, în același timp 61% au investit deja capital în România, mai degrabă ca formă de securizare a patrimoniului familial decât ca pregătire pentru o revenire.
- Reforma sistemului e precondiția revenirii. Nevoia unui sistem sanitar mai bun a ajuns la paritate cu nevoia unui salariu competitiv, ambele la 44%. Pentru comunitățile mature (Italia, Spania), siguranța medicală e prioritară.
- Diaspora cere un „stat compatibil”. Diaspora vrea ca România să funcționeze la fel ca țara în care trăiește acum, indiferent de partidul aflat la putere.
Criza de încredere bate barierele logistice la vot. Deși 65% au votat, absenteismul ține de legitimitate: neîncrederea în corectitudinea numărării voturilor, accesul dificil la secția de vot cântăresc la fel de mult (20% fiecare), precum și sentimentul că nu sunt reprezentați de candidați (18%).
Succesul integrării sociale reține capitalul uman. 72% cred că au o imagine pozitivă în țara gazdă, susținută mai ales de percepția că sunt considerați muncitori și calificați (48%) și că au șanse și drepturi egale (40%). Recunoașterea profesională și tratamentul corect din partea autorităților străine sunt cel mai mare „cost de oportunitate” al unei repatrieri, în timp ce experiențele de discriminare rămân minoritare (8% la locul de muncă, 7% din partea autorităților).
Metodologie
- Mărimea eșantionului: 2.000 respondenți
- Caracteristicile eșantionului: stratificat și echilibrat pe gen, cu reprezentare din principalele țări de destinație ale diasporei românești
- Target: românii cu vârste între 18 și 65 de ani, care locuiesc în afara României cel puțin 7 luni pe an
- Metodă de cercetare: sondaj de opinie (CAWI)
- Abordare: online, prin Panelul MKOR
(Citește și: Finanțele lansează programul „Diaspora Investește Acasă”: alocare de 100 mil. euro pentru românii care se întorc în țară și au nevoie de capital pentru investiții)
****
Faci un comentariu sau dai un răspuns?