Țările UE reformulează conceptul „Fabricat în Europa”, punând accent pe produse, nu pe țări – Cum ar urma să funcționeze sistemul

Guvernele UE încearcă să reformuleze una dintre cele mai sensibile idei politice din Legea privind Accelerarea Industriei (Industrial Accelerator Act – IAA), înlocuind conceptul general de „Fabricat în Europa”, propus de Comisia Europeană, cu un sistem mai precis din punct de vedere juridic, bazat pe acordurile comerciale și pe accesul pe piață pentru produse specifice.

Cel mai recent compromis al Consiliului UE, distribuit săptămâna trecută de președinția irlandeză și obținut de Politico, introduce o nouă categorie denumită „origine din țară parteneră” („partner origin”), care ar stabili în ce condiții produsele provenite din țări terțe trebuie tratate ca echivalente cu produsele din UE în cadrul achizițiilor publice și al schemelor de sprijin.

În loc să considere că toate statele cu care UE are acorduri de liber schimb beneficiază automat de același statut, propunerea face distincția între produsele acoperite de Acordul Organizației Mondiale a Comerțului privind Achizițiile Publice (GPA) și cele incluse în acordurile bilaterale de liber schimb sau de uniune vamală încheiate de UE. Eligibilitatea unui produs ar depinde de angajamentele concrete ale Uniunii privind achizițiile publice pentru acel produs, și nu doar de existența unui acord comercial.

Compromisul Consiliului încearcă astfel să reformuleze abordarea binară a Comisiei Europene, care îi oferea acesteia o marjă largă de apreciere pentru a decide dacă statele care au atât acorduri privind achizițiile publice, cât și acorduri de liber schimb cu UE pot beneficia de acest statut.

O interpretare extinsă ar fi permis ca până la 80 de țări să fie eligibile, ceea ce a generat îngrijorări în unele state membre, precum Franța, privind amploarea măsurii. Totuși, comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, sugerase anterior că din „clubul Fabricat în Europa” ar urma să facă parte doar 20 de țări.

Compromisul Consiliului prevede adoptarea de acte de punere în aplicare, în locul actelor delegate, oferind astfel statelor membre un rol formal în decizia de includere sau excludere a țărilor terțe, în funcție de existența unui tratament reciproc pentru produsele europene sau de preocupările privind dependențele strategice și securitatea aprovizionării.

Obiectivul general al IAA este protejarea industriilor mari consumatoare de energie, a tehnologiilor cu emisii nete zero și a industriei auto împotriva concurenței externe neloiale, prin utilizarea fondurilor publice și a accesului la piața unică. Printre măsuri se numără folosirea achizițiilor publice pentru a favoriza produsele care respectă cerințele privind conținutul local sau care beneficiază de preferința „Fabricat în Europa”.

Cum ar urma să funcționeze sistemul

Pentru ca sistemul să funcționeze în practică, Comisia Europeană ar trebui să mențină, prin intermediul portalului Access2Markets, liste specifice pe produse cu țările care beneficiază de statutul de „origine din țară parteneră”.

Autoritățile contractante care utilizează aceste liste pentru a verifica eligibilitatea produselor nu vor fi considerate că au încălcat legislația UE doar pentru că baza de date publică conține informații incorecte, potrivit propunerii Consiliului.

Într-o altă modificare importantă adusă Capitolului III al IAA, care definește originea produselor din UE, Consiliul introduce și conceptul „melt and pour” („topire și turnare”) pentru stabilirea originii produselor din oțel. Această modificare aliniază regulamentul cu normele existente, inclusiv cu noile cote mai restrictive de import pentru oțel, intrate în vigoare luna trecută.

În Anexa II a proiectului de regulament, Consiliul păstrează pragurile obligatorii privind conținutul european pentru oțel, ciment și aluminiu, însă permite amânarea aplicării acestora, prevăzută pentru anul 2029, dacă actele delegate și specificațiile tehnice necesare nu sunt deja în vigoare cu cel puțin șase luni înainte.

Aceasta înseamnă că calendarul de implementare al IAA ar putea fi întârziat, în timp ce alte elemente ale proiectului de regulament — în special zonele de accelerare industrială propuse — au devenit opționale, și nu obligatorii. Acest lucru ilustrează cât de mult s-a îndepărtat poziția Consiliului de propunerea inițială a Comisiei Europene înaintea negocierilor cu Parlamentul European.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dorește ca regulamentul să fie adoptat până la sfârșitul anului. Totuși, având în vedere că propunerea Comisiei a fost prezentată abia în luna martie, după mai multe revizuiri și întârzieri, că Consiliul continuă să opereze modificări substanțiale și că Parlamentul European nu este așteptat să își finalizeze poziția înainte de luna septembrie, respectarea acestui calendar pare tot mai dificilă.

(Citește și: ”Franța și Germania negociază un acord major privind industria auto și regulile „Made in Europe””)

***