Analiză: Nivelul scăzut al Dunării testează economia României, cu efecte asupra energiei, industriei și transporturilor

Nivelul extrem de scăzut al Dunării reprezintă un nou test pentru România, într-un moment în care economia este deja afectată de stagnare, declin industrial și inflație ridicată, iar efectele secetei se resimt în sistemul energetic, industrie și transporturi, potrivit unei analize publicate de ING Think și semnate de economiștii Stefan Posea și Valentin Tataru.

Autorii apreciază că seceta, deși nu va modifica semnificativ traiectoria anuală a produsului intern brut, produce un șoc de tip stagflaționist, prin reducerea producției și creșterea costurilor cu energia electrică, transportul și, posibil, producția alimentară.

„Seceta de pe Dunăre nu va deraia economia României, dar o economie aflată deja în stagnare are foarte puțin spațiu pentru șocuri care ar putea fi evitate”, se arată în analiză.

ING estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, după un avans de numai 0,7% în anul precedent.

Presiuni asupra sistemului energetic

Potrivit analizei, cea mai imediată presiune s-a manifestat în sectorul energetic, după ce nivelul redus al Dunării a afectat răcirea reactoarelor de la Centrala Nucleară Cernavodă, care asigură în mod obișnuit aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Autorii notează că măsurile de urgență adoptate de autorități, inclusiv lucrările pentru devierea apei și utilizarea de explozii controlate pentru îndepărtarea unui prag de stâncă, pot menține temporar funcționarea centralei, dar nu reprezintă o soluție pe termen lung.

„Aruncarea în aer a unor formațiuni de rocă din albia râului poate menține un reactor în funcțiune încă câteva zile, dar nu creează noi capacități de producție, nu consolidează interconectările transfrontaliere și nu accelerează dezvoltarea capacităților de stocare”, arată autorii.

Actuala criză reflectă atât efectele schimbărilor climatice, cât și întârzierile în investițiile din sectorul energetic.

„Criza actuală este, prin urmare, în egală măsură un șoc climatic și un deficit de implementare”, se arată în document.

Industria și transporturile, afectate

Economiștii ING afirmă că dificultățile din sistemul energetic afectează un sector industrial aflat deja în declin. Producția industrială a scăzut cu 3,1% în primele cinci luni ale anului, iar industria prelucrătoare cu 4,3%.

În opinia autorilor, solicitarea adresată marilor producători industriali de a reduce consumul de energie evidențiază lipsa alternativelor pe termen scurt.

„Faptul că autoritățile se bazează pe marii producători pentru a contribui la echilibrarea sistemului ilustrează alternativele limitate disponibile pe termen scurt”, se arată în analiză.

Totodată, nivelul redus al Dunării diminuează avantajul competitiv al transportului fluvial, obligând navele să transporte încărcături mai mici și crescând costurile logistice.

Coridorul Dunăre–Canalul Dunăre–Marea Neagră–Portul Constanța are o importanță strategică pentru Europa Centrală, Marea Neagră, Ucraina și Republica Moldova, iar reducerea capacității de transport poate genera costuri mai ridicate și presiuni suplimentare asupra rutelor alternative.

Investițiile europene, principalul amortizor

Analiza evidențiază că investițiile finanțate din fonduri europene reprezintă principalul factor care atenuează impactul economic al actualei crize. Investițiile au crescut cu 2,2% în primul trimestru, iar investițiile publice finanțate din fonduri europene au avansat puternic în prima jumătate a anului.

Autorii consideră că succesul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență nu ar trebui măsurat doar prin gradul de absorbție a fondurilor, ci și prin capacitatea proiectelor de a reduce costurile economice ale unor episoade similare în viitor.

„Rețelele energetice, capacitățile de stocare, interconectările, sistemele de irigații, legăturile feroviare, accesul la porturi și navigabilitatea nu sunt domenii separate de politici publice. Ele sunt componente ale aceleiași strategii de reziliență”, afirmă Posea și Tataru.

Avertisment pentru perioada de după criză

În concluzie, autorii consideră că răspunsul de urgență poate limita efectele imediate ale secetei, însă nu poate înlocui o strategie pe termen lung privind securitatea energetică și infrastructura de transport.

„Testul real al politicilor publice începe după revenirea nivelului apelor: dacă România va trata acest episod ca pe un fenomen natural excepțional sau ca pe un avertisment că adaptarea la schimbările climatice, securitatea energetică și competitivitatea industrială au devenit aceeași problemă macroeconomică”, se arată în analiza ING Think.