Cursa pentru suveranitate digitală: „Davidii” europeni care intră în lupta cu giganții americani din tehnologie

Europa caută să-și reducă dependența de tehnologia americană, iar mai multe companii europene dezvoltă alternative la produsele și serviciile marilor giganți din SUA, în încercarea de a consolida suveranitatea digitală a continentului.
În pofida ritmului de creștere al acestor companii, dependența acumulată de Europa față de furnizorii americani este atât de mare încât eforturile sectorului privat nu vor putea asigura prea curând autonomia digitală a continentului.

„Dacă vom continua să creștem în ritmul actual, ne vor trebui o sută de ani ca să ajungem din urmă Microsoft”, a declarat un lider al unei companii pentru Euractiv, referindu-se la întregul sector tehnologic european.

Dependența Uniunii Europene de giganții IT din afara blocului este de mai mulți ani o sursă de controverse. Îngrijorările privind accesarea datelor europene de către agențiile de informații americane persistă de mult timp, iar administrația Trump a alimentat mai recent temerile privind posibilitatea ca SUA să restricționeze accesul unor țări la servicii publice.

Politicienii europeni discută în prezent noi reglementări menite să încurajeze guvernele și companiile să achiziționeze mai multă tehnologie europeană.

Executivii europeni văd o creștere a cererii pentru soluțiile europene

Euractiv a discutat cu reprezentanții mai multor companii care dezvoltă alternative la tehnologia americană. Aceștia indică o creștere rapidă a afacerilor și o intensificare a cererii pentru soluții europene.

„Vedem într-adevăr câteva semne foarte pozitive”, a declarat în iunie, la Bruxelles, Arthur Mensch, directorul general al Mistral, una dintre principalele companii europene din domeniul inteligenței artificiale.

Potrivit acestuia, guvernele și companiile își reevaluează furnizorii de tehnologie, ceea ce permite companiilor europene să atragă mai multe fonduri.

Cu toate acestea, cea mai mare parte a veniturilor din sectorul tehnologic continuă să ajungă la companiile americane. Mistral estimează venituri de 1 miliard de euro în acest an, în timp ce administrația federală germană a cheltuit anul trecut aproximativ jumătate din această sumă numai pentru licențele Microsoft.

Companiile care dezvoltă Word-ul european văd o creștere rapidă, dar decalajul major față de giganții americani persistă

Frank Karlitschek, directorul general al companiei germane Nextcloud, cunoaște bine amploarea acestui decalaj. Compania dezvoltă o suită europeană de aplicații pentru mediul de lucru, destinată să concureze cu Microsoft 365.

Alături de companii precum Proton și Open-Xchange, Nextcloud pregătește alternative pentru Word, Excel și PowerPoint.

Karlitschek consideră că lansarea acestor produse va contribui la creșterea vizibilității alternativelor europene, în condițiile în care numeroși funcționari publici folosesc zilnic programele Microsoft.

Nextcloud și-a majorat veniturile cu 50%-80% anual în ultimii ani, potrivit lui Karlitschek. Prin comparație, Microsoft și-a crescut veniturile cu 15% anul trecut, ajungând la câștiguri de aproape 250 de miliarde de euro. Compania americană are peste 200.000 de angajați.

Karlitschek spune că ritmul actual al măsurilor europene pentru consolidarea suveranității tehnologice este insuficient.

Luna trecută, Nextcloud a încheiat un parteneriat cu unul dintre landurile Germaniei, în continuarea inițiativei lansate de landul Schleswig-Holstein pentru consolidarea suveranității digitale. Germania are însă 16 landuri.

Restricțiile americane în domeniu AI lucrează în favoarea companiilor europene, dar lentoarea guvernelor întârzie tranziția

În Italia, compania de inteligență artificială Domyn, cu sediul la Milano, lucrează cu guvernul și cu firme din sectoare puternic reglementate, inclusiv industria bancară.

Fondatorul Uljan Sharka a declarat pentru Euractiv că firma intenționează să-și dubleze numărul de angajați, de la 200, în următoarele trimestre.

Cererea pentru soluții europene de inteligență artificială a crescut semnificativ după ce SUA a restricționat accesul la Anthropic’s Fable, a spus Sharka, referindu-se la măsurile adoptate de guvernul american privind accesul la modele avansate de AI.

El consideră însă că guvernele europene încetinesc tranziția și critică lipsa de determinare a managerilor de nivel mediu.

„Singura problemă pe care o avem în Europa este lipsa unui leadership puternic”, a afirmat Sharka. „Mă aflu mereu în ședințe în care lucrurile s-ar putea întâmpla în 60 de secunde, dar fie nu se întâmplă deloc, fie se întâmplă în șase luni, pentru că oamenilor le este frică.”

Companiile europene din tehnologie se confruntă însă și cu alte dificultăți, printre care accesul la finanțare, barierele în calea extinderii transfrontaliere și lipsa unor centre de date specializate suficiente pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.

Sharka respinge însă ideea că Europa ar avea nevoie de investiții uriașe pentru a-și dezvolta infrastructura de AI. El susține că regiunea se poate descurca și cu investiții mult mai mici.

Chapsvision: concurență directă cu companiile americane

O altă companie implicată în dezvoltarea suveranității digitale europene este Chapsvision, firmă franceză de analiză a datelor cu sediul în apropiere de Paris. Compania dezvoltă platforme care folosesc, inclusiv, inteligența artificială și este activă și pe piața americană.

Silvano Sansoni, directorul general al grupului și originar din Tirolul de Sud, recunoaște că activitatea Chapsvision în SUA poate părea contradictorie. El spune însă că parteneriatele cu companii americane precum Pfizer și Boeing sunt importante pentru demonstrarea competitivității tehnologiei europene.

În opinia sa, suveranitatea digitală nu înseamnă că europenii trebuie să cumpere produse doar pentru că sunt europene, ci că nu ar trebui să aleagă automat un furnizor american consacrat.

„Vrem să fim aleși pentru că suntem excelenți din punct de vedere tehnologic”, a declarat Sansoni pentru Euractiv. „Dați-ne șansa să concurăm.”

Fondată în 2019, Chapsvision a ajuns la 1.000 de angajați, dintre care 200 au fost recrutați de la începutul acestui an, potrivit lui Sansoni. Compania obține cea mai mare parte a veniturilor în Franța și se extinde în prezent în Germania.

Tranziția europeană este lentă

Un element comun în discuțiile Euractiv cu reprezentanții companiilor europene este durata mare necesară pentru ca proiectele de suveranitate digitală să producă rezultate.

În iunie, statul francez a ales Chapsvision în detrimentul companiei americane Palantir. Potrivit lui Sansoni, primele demersuri pentru această schimbare au început însă în 2021.

În vara lui 2025, Comisia Europeană purta negocieri „avansate” pentru înlocuirea serviciilor cloud Microsoft cu o alternativă franceză, pe fondul preocupărilor privind suveranitatea digitală.

Comisia Europeană a anunțat însă abia în aprilie un program în valoare de 180 de milioane de euro pentru capacități de cloud „suveran”.

UE pregătește în prezent un pachet de măsuri privind suveranitatea tehnologică, destinat sprijinirii companiilor europene și reducerii vulnerabilităților digitale ale blocului comunitar.

Propunerile trebuie să parcurgă însă procesul legislativ european, iar rezultatul final și momentul aplicării măsurilor rămân incerte.

În prezent, o mare parte a instituțiilor publice și companiilor europene continuă să utilizeze soluțiile furnizate de giganții americani. După cum spune o veche zicală din industria IT, „nimeni nu a fost concediat pentru că a cumpărat Microsoft”, după modelul unei expresii mai vechi referitoare la IBM.

Pe măsură ce alternativele europene se dezvoltă și atrag tot mai multă atenție, proiectele de suveranitate digitală inițiate în ultimii ani ar putea transforma treptat dependența Europei de furnizorii americani.

(Citește și: ”Amplul plan de suveranitate tehnologică a UE pentru a stimula industria semiconductorilor și inteligența artificială”)

***