Datoria publică a României a trecut ferm peste 60% din PIB, pragul maxim pentru aderarea la euro
Datoria publică a României a accelerat puternic peste pragul de 60% din Produsul Intern Brut (PIB) în luna mai, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), consultate de CursDeGuvernare.ro.
Ca sumă nominală, datoria guvernamentală a crescut cu 22,5 miliarde de lei în mai, la 1.194 miliarde de lei, un nivel record de 61,4% din PIB, de la nivelul de 1.171,55 miliarde lei în aprilie, 60,2% din PIB.
O datorie sub 60% din PIB este condiție pentru aderarea la zona euro, pragul fiind trecut în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Problema datoriei României nu este, totuși, neapărat una de valoare, ci de ritm de creștere și de nivel al dobânzilor de împrumut, care în 2025 au produs cheltuieli bugetare de 2,6% din PIB – mai mari raportat la PIB ca alte țări europene (din zona euro) cu datorii de peste 100% din PIB.
În 2026, cheltuielile cu dobânzile se vor ridica la 3% din PIB, peste 60 de miliarde de lei, asta și în condițiile în care Finanțele se împrumută în fiecare an nu doar pentru deficitul bugetar, ci și pentru rostogolirea datoriei ce ajunge la scadență (plata principalului la împrumuturile vechi prin împrumuturi noi) într-un an calendaristic – aceste sume se numesc necesarul brut de finanțare și el se ridică în acest an la aproape 280 de miliarde de lei, o valoare record.
În plus, aceste plăți de principal au ajuns atât de mari încât au ajuns să contrabalanseze corecția macroeconomică și să umfle deficitul de cont curent, în ciuda faptului că deficitele bugetar și comercial scad.
În orice caz, creșterea datoriei este una accelerată atât raportată la PIB cât și la nivel de sumă nominală absolută:
- de la 54,8% din PIB în final de 2024, respectiv 48,9% în final de 2023.
- de la 963,94 mld. lei în final de 2024, respectiv 784,23 mld. lei în final de 2023.
Creșterea PIB nu ne ajută încă. Va ajuta inflația, deflatând datoria
Amintim că extinderea ciclului electoral a mărit deficitul bugetar al României la cel mai ridicat nivel din UE – 9,3% din PIB în 2024 –, deficit bugetar care trebuie finanțat prin împrumuturi. Pe lângă finanțarea deficitului, Guvernul se mai împrumută și creează datorie pentru plata împrumuturilor vechi care ajung la scadență.
În ceea ce privește avansul rapid al datoriei raportat la PIB, trebuie spus că acesta este influențat de stagnarea economiei (creștere reală de doar +0,8% în 2024, +0,6% în 2025 și +0,1% estimarea Guvernului pentru 2026), în condițiile în care și PIB-ul nominal a crescut mai lent decât datoria acumulată. Cu alte cuvinte, slaba dinamică economică reală, combinată cu un deficit bugetar ridicat, a făcut ca raportul datorie/PIB să se deterioreze accelerat.
Raportul datorie publică/PIB este relevant și din perspectiva ratingului suveran al României, agențiile de rating notând că România trebuie să ia măsuri pentru stabilizarea ritmului alert cu care crește datoria, altfel riscând ieșirea din media acestui indicator a țărilor cu care România își ”împarte” ratingul.
Datoria publică era proiectată să depășească 60% din PIB în 2026. Mare parte din datorie e formată din titluri de stat, iar populația deține 6,3% din toată datoria României
Conform datelor Ministerului Finanțelor, datoria publică a României s-a mai mult decât dublat în ultimii 5 ani și 5 luni, de la 498,57 miliarde de lei în final de 2020, în timp ce ca pondere în PIB creșterea este de 14,5 puncte procentuale.
De notat că România are cele mai mari dobânzi suverane din Uniunea Europeană, din cauza lipsei de credibilitate a clasei politice locale în materie de bună-guvernanță economică și fiscală, în timp ce inflația se situează de mult timp peste ținta BNR. În același timp, la nivel general, țările din zona euro se împrumută mult mai ieftin decât țările non-euro.
