Bulgărele datoriei ne ajunge din urmă: România are de refinanțat peste 20 mld. euro anual între 2027 și 2030 – Povara externă crește alert, lovind în deficitul de cont curent

Profilul de rambursare al datoriei guvernamentale arată că România intră într-o perioadă de patru ani în care va trebui să refinanțeze sume de peste 20 de miliarde de euro anual doar din principalul datoriei publice ajunse la scadență. Potrivit unui raport privind managementul datoriei publice, statul are de rambursat echivalentul a 21,5 mld. euro în 2027, 21,5 mld. euro în 2028, 20,9 mld. euro în 2029 și 20 mld. euro în 2030 – iar asta fără a pune la calcul alte împrumuturi pe termen scurt care se vor lua în anii următori și/sau anii respectivi.

Cumulat, în intervalul 2027-2030, rezultă scadențe de aproape 84 de miliarde de euro, adică echivalentul a aproximativ 440 de miliarde de lei la un curs de 5,24 lei/euro (nu toată datoria e în euro, o bună parte e și în dolari). Această sumă reprezintă doar rambursări de principal, iar peste ele se adaugă deficitele bugetare din fiecare din următorii ani, precum și costul dobânzilor, care vor contribui în continuare la creșterea datoriei publice, de la nivelul de 61,4% din PIB atins în luna mai – asta în contextul în care principalul acestor credite sunt plătite prin noi împrumuturi.

Deficitele vor scădea, dar presiunea pe finanțare nu dispare: se mută în rambursarea datoriei

Cu alte cuvinte, statul va avea de finanțat, anual, un volum major de datorie veche care ajunge la maturitate și care trebuie plătită. Pentru 2026, necesarul brut de finanțare al Guvernului României este de 278,5 miliarde de lei, din care, după 7 luni din an, au fost asigurate doar 52%.

De notat că această dinamică de „bulgăre de zăpadă” se hrănește din împrumuturile masive contractate în anii anteriori (deficite bugetare peste 5-6% din PIB timp de 6 ani, cu record de 9,3% din PIB în anul electoral 2024), iar necesarul mare de finanțare sporește dependența de piețe și sensibilitatea la costul banilor, legând într-o anumită măsură, la mâini, politicile guvernamentale.

Crește componenta externă a scadențelor. Costurile datoriei apasă deja pe deficitul de cont curent

De notat din datele Ministerului Finanțelor că se manifestă și o schimbare treptată a structurii rambursărilor. În 2027, România are de rambursat 17,2 mld. euro pe piața internă și 4,3 mld. euro pe piața externă. În 2028, componenta externă urcă la 7,7 mld. euro, în 2029 la 7,9 mld. euro, iar în 2030 ajunge la 10,1 mld. euro, depășind ușor pentru prima dată rambursările de pe piața internă, estimate la 9,9 mld. euro. Mai mult, rambursările externe rămân ridicate în anii 2031-2033.

Faptul că ponderea finanțatorilor externi crește puternic este relevantă deoarece ea mărește expunerea statului la sentimentul investitorilor internaționali, la costurile de finanțare în valută și la volatilitatea de pe piețele externe. Guvernul a apelat din ce în ce mai mult la piețele externe pe măsură ce deficitele și necesarul anual de finanțare au tot crescut peste putința pieței interne de finanțare.

De notat de asemenea că această presiune începe să se vadă și în contul curent. O analiză recentă a ING arată că deteriorarea deficitului extern al României din primul semestru din 2026 nu a venit în principal din comerț, ci din creșterea ieșirilor de venituri și a costurilor de finanțare externă. Deficitul balanței veniturilor primare s-a adâncit cu 848 milioane euro, până la 4,7 miliarde euro, iar plățile aferente investițiilor de portofoliu au crescut de la 2,33 mld. euro la 2,64 mld. euro. În paralel, plățile aferente altor investiții, care includ în principal dobânzi la împrumuturi, au crescut de la 738 milioane la 918 milioane euro.

(Citește și: Analiză ING: Nu exportul e problema contului curent al României, ci costurile de finanțare și prăbușirea investițiilor străine – Turismul extern adâncește deficitul)

(Citește și: Datoria publică a României a trecut ferm peste 60% din PIB, pragul maxim pentru aderarea la euro)

(Citește și: România plătește dobânzi la datoria publică echivalente cu un deficit bugetar: Au crescut de 3,5 ori în 5 ani și depășesc bugetul Armatei)

(Citește și: Bulgărele de zăpadă al României: nu datoria e problema, ci ritmul în care accelerează și dobânzile exorbitante pe care le produce. Numai pe dobânzi dăm anul acesta 9 mld. euro)

***