Cosmin Marinescu, BNR: Ponderea companiilor de stat în economia României s-a înjumătățit în 20 de ani, de la 13% la 6% – Îndatorarea a crescut cu 14 puncte procentuale

Sectorul companiilor de stat din România funcționează în prezent „cu două viteze”, cu un grup restrâns de societăți, în special din energie, care au performanțe financiare superioare mediei companiilor private, și o majoritate care se confruntă cu vulnerabilități financiare și structurale, arată Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), într-o analiză publicată luni.

Potrivit analizei, contribuția companiilor de stat la valoarea adăugată din economie s-a redus de la 13% în 2004 la 6% în 2024, ceea ce înseamnă o înjumătățire a ponderii sectorului în două decenii.

„Rolul sectorului companiilor de stat s-a înjumătățit previzibil în ultimii 20 de ani”, notează Marinescu.

Viceguvernatorul arată că performanța companiilor de stat are efecte directe asupra întregii economii, prin calitatea serviciilor furnizate, disciplina financiară și modul în care sunt aplicate principiile de guvernanță corporativă. În cazul unei administrări deficitare, aceste companii generează costuri, ineficiențe și vulnerabilități care se transmit în economie, în timp ce o administrare profesionistă și transparentă poate susține investițiile și dezvoltarea economică, în special în sectoarele strategice.

Primele 10 companii, performanțe peste media sectorului privat

Analiza evidențiază o diferență majoră între companiile de stat. Primele 10 companii cu capital de stat activează în principal în energie și au performanțe financiare „net superioare” mediei companiilor private.

Marinescu explică faptul că rezultatele acestor companii sunt susținute inclusiv de pozițiile de piață privilegiate pe care le dețin, specifice companiilor naționale.

În schimb, restul companiilor de stat înregistrează dificultăți financiare importante, care tind să se accentueze în perioadele de declin economic. Problemele identificate țin de gestiune, eficiență operațională și disciplină financiară.

Un indicator relevant este reprezentat de costurile cu personalul. Cheltuielile salariale au ajuns recent la peste 50% din cifra de afaceri în această categorie de companii, situație care, potrivit lui Marinescu, „sugerează inclusiv scheme supradimensionate de personal”.

La nivel agregat, companiile de stat din România utilizează relativ eficient activele în comparație cu companiile de stat din alte state europene, însă profitabilitatea per salariat rămâne modestă.

Îndatorarea companiilor de stat a crescut cu 14 puncte procentuale în 10 ani

Indicatorii de sănătate financiară plasează companiile de stat în zona de risc și arată o vulnerabilitate mai mare decât în cazul firmelor private, atât din perspectiva solvabilității, cât și a lichidității.

În ultimii 10 ani, gradul de îndatorare al companiilor de stat a crescut cu aproximativ 14 puncte procentuale, în timp ce indicatorul de lichiditate a coborât către 60%.

Evoluția este opusă celei înregistrate de sectorul privat. În cazul companiilor private, gradul de îndatorare s-a redus cu 9 puncte procentuale, iar indicatorul de lichiditate a crescut la peste 120%.

Diferențele sunt și mai pronunțate în cazul companiilor de stat cu profitabilitate redusă, ceea ce indică o concentrare a problemelor financiare în partea mai vulnerabilă a sectorului public.

Companiile de stat își plătesc furnizorii de trei ori mai lent

Problemele financiare se văd și în comportamentul de plată. Companiile de stat își achită facturile către furnizori, în general, într-un interval de trei ori mai mare decât durata medie de plată în economie.

Rata restanțelor s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii 10 ani, însă rămâne de peste 20%, comparativ cu numai 9% în cazul firmelor private.

Și în relația cu bugetul de stat companiile publice generează un volum important de restanțe. Peste 30% din propriile restanțe și aproximativ 40% din arieratele față de bugetul de stat înregistrate de toate companiile nefinanciare aparțin companiilor de stat.

România a făcut progrese spre standardele OCDE, dar persistă deficiențe/ Mandatele provizorii trebuie reduse rapid

În acest context, Marinescu consideră justificată preocuparea pentru guvernanța corporativă a companiilor de stat și susține accelerarea alinierii la bunele practici recomandate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Un pas important a fost înființarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), măsură care a avut și rolul de a îndeplini un jalon din PNRR și care, potrivit analizei, este menită să contribuie la creșterea calității managementului companiilor de stat.

Analiza conducerilor întreprinderilor publice indică necesitatea reducerii rapide a ponderii mandatelor provizorii și înlocuirea acestora cu mandate permanente, obținute prin proceduri de selecție transparente și bazate pe criterii de competență.

„Rezultatele vor depinde de consecvența, transparența și rigoarea cu care sunt aplicate bunele practici de guvernanță corporatistă”, avertizează Marinescu.

Potrivit acestuia, profesionalizarea conducerilor ar trebui să contribuie direct la îmbunătățirea guvernanței corporative și a managementului societăților de stat.

Listarea unor pachete de acțiuni, una dintre soluțiile propuse

Printre direcțiile indicate de viceguvernatorul BNR se numără continuarea și accelerarea profesionalizării managementului, creșterea transparenței și consolidarea guvernanței corporative, inclusiv prin implementarea reformelor asumate prin PNRR.

La acestea se poate adăuga „listarea selectivă și strategică a unor pachete de acțiuni ale companiilor de stat”, măsură care, potrivit analizei, ar putea contribui atât la consolidarea performanței financiare a sectorului, cât și la dezvoltarea pieței de capital din România.

(Citește și: ”AMEPIP propune listarea la bursă a 11 companii de stat din energie, transport și servicii”)

***