Cine să facă PIB, cine să plătească taxe: Peste 185.000 de locuri de muncă pierdute din decembrie 2024 încoace – Schimbări structurale importante – Industria prelucrătoare pierde definitiv zeci de mii de job-uri

Din 2024 și până la finalul lunii iunie 2026, numărul salariaților din România a scăzut cu peste 185.000 de persoane. Este vorba despre balanța salariaților activi, calcul realizat pe baza datelor raportate de Ministerul Muncii, corespunzătoare înregistrărilor din sistemul informatic ReGes/Revisal.

Locurile de muncă dispărute, majoritatea din industrie, sunt mult mai numeroase, dar o parte redusă soldul salariaților a fost acoperit de joburile nou create în servicii și construcții.
Industria prelucrătoare, de pildă, a pierdut, în ultimul an și jumătate, 51.600 de job-uri, ceea ce înseamnă o medie de 2850 de salariați pe lună.

Declinul a început încă din toamna anuui 2024 – anul cu multiple alegeri politice – an în carenumărul mediu al salariaților din România atinsese vârful deceniului încheiat în decembrie acel an – 5.746.452, conform datelor oficiale. În luna decembrie 2024, însă, salariații activi mai erau 5.723.515, o scădere abruptă.
La sfârșitul lunii iunie 2026 mai mai erau doar 5.561.215 de salariați activi, situație ce confirmă fenomenul grav semnalat de CursdeGuvernare anul trecut – contracția constantă a pieței muncii care a început spre sfârșitul lui 2024.

O situație detaliată a impactului crizei asupra diferitelor sectoare oferă datele INS, care nu sunt exhaustive, însă: acoperă doar unitățile cu peste patru salariați, nu cuprind MapN, MAI și serviciile de informații, și au o rată de imputare de aproximativ 15%. „Cauzele care intra in calculul ratei de imputare: refuz, unitati neidentificate, unitati necontactate, unitati temporar/definitiv fara activitate sau in insolventa la sfarsitul perioadei de referinta (care au raportat date in sursele administrative)”, explică INS.

Tabloul parțial creat pe baza acestor informații are avantajul de a surprinde schimbările structurale și de a identifica sectoarele ce se prăbușesc și pe cele ce reușesc să supraviețuiască deocamdată.

Presiune, după închiderea PNRR, pe sectorul construcțiilor

Astfel, între ianuarie 2025 și aprilie 2026 (cele mai recente date, pe indicatorul analizat), numărul salariaților din România s-a redus cu aproape 62.000 de persoane, pe datele INS.

O contracție a pieței muncii ce arată doar balanța, după cum spuneam, întrucât în același interval au fost create aproape 23.000 de locuri de muncă, astfel încât au dispărut aproape 85.000 de locuri de muncă, în total, în perioada analizată, conform datelor incomplete ale INS.

Evoluțiile au făcut ca rata șomajului să urce la 6,5% încă din primul trimestru al anului, ceea ce face imposibil o revenire spre 6% la sfârșitul anului, estimarea optimistă atât a autorităților române, cât și a Comisiei Europene.

Declinul de pe piața muncii este greu de oprit în contextul crizei politice prelungite, care intensifică precauțiile companiilor și determină amânarea proiectelor de investiții.

Construcțiile, cu un aport de 8.500 de locuri de muncă, este sectorul cu cea mai mare creștere nominală de joburi noi din economie, între ianuarie 2025 și aprilie 2026, dar este de așteptat un recul al angajării și concedieri odată cu închiderea PNRR, la sfârșitului lunii august.

De asemenea, este probabilă și o încetinire în Servicii și contracție în Comerț, pe fondul scăderii consumului și a continuării concedierilor din industrie.

Turismul a fost deja puternic afectat, ca volum și valoare, dar numărul salariaților a crescut ușor, de la 250.800 în aprilie 2025, la 252.400, în aprilie 2026, probabil ca efect al declarării unei părți din munca la negru din acest sector, după înmulțirea controalelor ANAF și ale Inspecției Muncii.

Scăderea din 2024 încoace vine după un an la fel de prost: 400.000 de locuri de muncă au fost pierdute între T1 din 2024 și T1 din 2025, după cum se poate vedea din graful de mai jos. În numai un an se pierduseră peste 200.000 de locuri de muncă în industria prelucrătoare, și 30.000 de job-uri din IT:

Continuă pierderea masivă de salariați în industria prelucrătoare

Se observă clar că, în timp ce industria și sectorul public au pierdut 84.800 de salariați, sectoarele în dezvoltare, precum construcțiile și serviciile, au angajat 22.900 de noi lucrători, atenuând declinul la o pierdere netă de 61.900 de persoane.

Evoluțiile din tabloul INS arată o economie ce trece printr-o schimbare structurală profundă, cu o mutare a angajărilor dinspre producție și sectorul public către servicii și construcții.

Industria prelucrătoare pierde joburi structurale, care se închid definitiv din cauza costurilor cu energia sau a lipsei de comenzi, iar construcțiile creează doar joburi conjuncturale, legate de proiecte cu termen limită.

Continuă, după cum se vede, pierderea masivă din Industria prelucrătoare, de unde au dispărut 51.600 de salariați, generând singură peste 60% din totalul joburilor dispărute în toată economia, ceea ce indică un șoc major deja.

Mare parte din aceste disponibilizări (sau plecări voluntare, cum este cazul Renault Group) provin din Industria auto, unde numărul salariaților a scăzut de la 151.000 în ianuarie 2025, la 132.800, la finalul lunii aprilie 2026. Adică, un minus de peste 18.000 de salariați.

O scădere de 16,5% se constată în Industria metalurgică, puternic afectată de scumpirea energiei. Astfel, numărul salariaților a scăzut de la 28.600 la 24.00, în intervalul analizat.

Pierderi mari au avut loc și sectorul public, din cauza măsurilor de austeritate și a reformelor: Administrația publică și apărarea au disponibilizat aproaximativ 8.700 de angajați, iar Învățământul – 7.400 de oameni.

Împreună, aceste două sectoare au pierdut peste 16.000 de salariați, iar dacă reforma administrației continuă vor urma alte restructurări importante în rândul bugetarilor.

Deteriorarea economiei a relaxat piața muncii – avans al disponibilizărilor și restrângere a ofertei de joburi

Raportul dintre rata locurilor de muncă vacante și rata șomajului indică în m od clar o detensionare pe piața muncii, odată cu contractarea economiei.

Întrucât cele două variabile au un grad relativ ridicat de rigiditate, BNR a analizat evoluția de pe piața muncii introducând un indicator mai complex, cel al condițiilor de pe piața muncii, ce are meritul de a surpinde mai clar schimbările de tendință/mesaj, inclusiv prin interpretarea față de pragul valorii nule.

Acest indicatorul mai puțin folosit sintetizează un set extins de informații, permițând identificarea contribuției fiecărei componente în diferite perioade, astfel încât să reiasă indicatorii cu rol dominant la evoluția în timp, precizează BNR, în Raportul din luna mai privind inflația.

Graficul alăturat arată o relaxare a pieței muncii în România în 2025, menținută și la începutul anului 2026, evoluție semnalată de:

• temperarea ritmului de creștere a salariilor
• ajustările la nivelul schemelor de personal.

După o perioadă prelungită (din 2015 până în 2025) în care deficitul de forță de muncă a întreținut condiții tensionate, influența acestuia se diminuează recent, devenind chiar negativă, pe măsură ce contextul economic general s-a deteriorat, notează BNR.

Prognoza: Declinul continuă cu o pierdere de aproape 30.000 de salariați în 2026, dar în 2027 piața muncii se redresează și revine la nivelul lui 2024

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează că forța de muncă se va reduce per total cu 0,3% anul acesta, comparativ cu 0,2% în 2025 (față de 2024).

Instituția este însă optimistă că economia se va redresa în 2027, fără a înainta o posibilă evoluție pe sectoare, astfel încât va avea un avans de 0,6%, recuperând pierderile până la nivelul anului 2024, când a început contractarea economiei.

Observațiile din Nota CNSP a Prognozei pe termen mediu 2026‐2029, varianta de primăvară

• Începând cu a doua parte a anului 2025, piața muncii din România a fost caracterizată de o încetinire generală a recrutărilor și o prudență sporită a angajatorilor pe fondul climatului economic incert, estimările numărului mediu de salariați pentru anul 2026 indicând un declin de circa 28.000 persoane, conducând la o creștere a ratei șomajului BIM până la 6,3%.

• Pe termen mediu, piața muncii va urma o traiectorie pozitivă, oferind perspective mai bune pentru toate categoriile salariale, astfel încât, în intervalul 2027‐2029 populația ocupată va avansa cu un ritm mediu de 0,4%.

• Numărul de salariați se va majora cu un ritm de 0,8%, în timp ce alte categorii de populație ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală.

• Rata șomajului BIM va continua să scadă ușor de la 6,3% anul acesta. Va coborî la 5,9% în 2027 și la 5,3% spre finalul prognozei CNSP, adică 2029.

Creștere negativă a câștigului salarial real, în 2026, mențiunile CNSP

Evoluția din T1:

• Câștigurile salariale în prima parte a anului 2026 au evoluat moderat pe ansamblu, influențate de contrastul dintre stagnarea din sectorul bugetar și dinamica prudentă din cel privat.

• Cuantumul brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice s-a menținut la același nivel cu luna decembrie 2025 (Legea nr.141/2025).

• În acest context, al inflaţiei ridicate (+9,6%), puterea de cumpărare determinată de câştigul salarial net real a suferit o reducere consistentă (-5,2%), efectul imediat fiind vizibil asupra reducerii PIB (-1,7%) şi a consumului privat în primul trimestru.

Estimările CNSP – câștigul salarial real, afectat de inflație

• Ajustările salariale în anul 2026, vor fi temperate de necesitatea echilibrului fiscal și de presiunile inflaționiste.

• Sectorul concurențial va avea un aport pozitiv asupra mediei salariale, prin retenția salariaților în industrii cheie, în timp ce sectorul bugetar va stagna la nivelul din decembrie 2025.

• Câștigul salarial real se va menține în teritoriu negativ, fiind determinat de interacțiunea dintre creșterile nominale moderate ale câștigurilor și dinamica prețurilor.

• Majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026 cu 6,8%, până la un nivel de 4325 lei, va stimula veniturile de bază pentru o parte semnificativă a forței de muncă, cu efect moderat asupra mediei generale, dar cu perspective de dinamizare a economiei (H.G.nr.146/2026).

• Deși ajustările la salariul minim brut aduc un impuls favorabil asupra veniturilor disponibile, efectul asupra puterii de cumpărare rămâne limitat.

• Pentru anul 2026, câștigul salarial mediu brut este estimat să se majoreze cu 5,8%, până la un nivel de 9.217 lei, ceea ce reprezintă o creștere moderată pe fondul măsurilor de echilibrare a cheltuielilor salariale.

• În anul 2027, câștigurile salariale ar putea marca o relansare echilibrată peste inflaţie, dependentă de succesul consolidării fiscale și de reducerea presiunilor inflaționiste.

• În sectorul concurențial, ritmul va fi diferit: industriile competitive vor continua să atragă forță de muncă cu salarii motivante, în timp ce sectoarele tradiționale vor urmări trenduri mai prudente, influențate de costurile muncii.

• Pe termen mediu, rata medie anuală a câștigului salarial brut va fi de 5,9%, în acord cu asigurarea creșterii puterii de cumpărare cu circa 2,6%. Câștigurile salariale vor evolua într-un sens general favorabil, dar într-un ritm de creștere mai prudent și diferențiat pe categorii profesionale.

(Citește și: ”Alarmă nouă: Scădere bruscă a gradului de ocupare – în cel mai mare ritm de după pandemie. Industria – victima principală. IT-ul pierde și el 30.000 de joburi. Către ce se îndreaptă piața muncii? O comparație cu statele UE”)

(Citește și: Salariile din România – încetinire dură a creșterilor în 2025, după ”festivalul” de campioană în UE din 2024 – Stagnarea vine din sistemul public – Vecinii noștri au creșteri mai ponderate, dar mai previzibile și sigure)

****