SUA lansează „D-Day economic” împotriva Iranului și transmite un „ultim avertisment” partenerilor Teheranului – China, marele semn de întrebare: Xi merge la Casa Albă în septembrie – Pakistan raportează „progrese semnificative”

Administrația președintelui Donald Trump a anunțat luni seară o extindere majoră a sancțiunilor împotriva Iranului, într-o încercare de a izola economia țării și de a tăia sursele de venit ale Teheranului. Washingtonul nu a aplicat sancțiuni entităților chineze, dar a transmis un „ultim avertisment” că firmele, băncile sau alte entități străine care continuă anumite afaceri cu Iranul riscă sancțiuni secundare și chiar pierderea accesului la sistemul financiar bazat pe dolar, conform Reuters.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a descris strategia drept „o ofensivă economică” asupra conexiunilor financiare ale Iranului la nivel mondial. Planul, denumit „Operation Economic Outcast”, fusese prezentat de oficialii administrației Trump drept un „D-Day economic” pentru Iran, denumire dată după ziua de 6 iunie 1944 (D-Day – eng.), când Aliații au traversat Canalul Mânecii din Anglia în Normandia pentru a începe operațiunea de eliberare a Franței, aflată sub ocupație nazistă.

Iranul a promis că va riposta la extinderea sancțiunilor americane, transmițând că are încredere că principalii săi parteneri comerciali vor rezista campaniei de presiune și afirmând că Washingtonul dorește reluarea negocierilor. „Apărarea noastră nu mai este atât de defensivă; dușmanii ar trebui să se aștepte la un atac”, a declarat Ali Madanizadeh, ministrul iranian al Economiei, citat de Reuters.

Aproape 60 de entități, persoane și nave, sancționate

Trezoreria SUA a anunțat sancțiuni împotriva a aproape 60 de entități, persoane și nave asociate cu rețelele nucleare, de rachete, cibernetice și petroliere ale Iranului, arată agenția Reuters, preluată de News.ro.

Printre ținte se află și o rețea de companii intermediare și nave din așa-numita flota-fantomă, care operează prin Emiratele Arabe Unite, Hong Kong, China, Singapore, Elveția și Europa.

Washingtonul a identificat, de asemenea, cinci sectoare care pot deveni ținta sancțiunilor secundare: activele digitale, tehnologia, aurul, aviația și transportul maritim. Trezoreria a suspendat și unele licențe generale care permiteau anumite transferuri de bani către Iran.

Bessent a susținut că autoritățile americane au cartografiat rețelele, intermediarii și canalele financiare utilizate de Iran pentru a exporta petrol și a evita sancțiunile.

SUA dau un ultim avertisment partenerilor Iranului, înainte de impunerea unor sancțiuni secundare

Washingtonul nu va aplica însă imediat toate sancțiunile secundare posibile. Bessent a explicat că țările și companiile vizate primesc o perioadă în care pot renunța la activitățile identificate de autoritățile americane.

Fiecare țară are un „calendar definit” pentru oprirea acestor relații cu Iranul, potrivit oficialului american. Echipe ale Trezoreriei, Departamentului de Stat și armatei SUA discută deja cu reprezentanții altor state pentru a le comunica cerințele Washingtonului.

„Ceasul tocmai a început să ticăie”, a avertizat Bessent.

Donald Trump va contacta personal lideri străini pentru a le cere să înceteze anumite relații cu Teheranul, însă administrația americană nu a precizat ce țări au fost contactate și nici termenele acordate fiecăreia.

China, principala miză a noilor sancțiuni. Xi Jingping urmează să efectueze o vizită, la Casa Albă, în a doua parte a lunii septembrie

Una dintre cele mai importante întrebări privește China, cel mai mare cumpărător de petrol iranian. Potrivit datelor Kpler pentru 2025, China cumpăra peste 80% din petrolul iranian transportat pe mare.

Bessent a avertizat că „nimeni nu este în afara razei sancțiunilor americane”, dar Washingtonul nu a inclus deocamdată marile bănci chineze printre instituțiile sancționate.

Secretarul Trezoreriei a spus că SUA preferă în această etapă „diplomația discretă” și că autoritățile americane știu ce entități sunt implicate în relațiile comerciale cu Iranul.

Sancționarea marilor bănci chineze ar putea avea însă consecințe mult mai ample și ar putea provoca represalii din partea Beijingului, într-un moment sensibil al relațiilor dintre SUA și China, respectiv înainte de o vizită la Casa Albă a președintelui chinez Xi Jingping, programată pentru a doua parte a lunii septembrie.

China a transmis marți că relațiile sale de cooperare cu Iranul se desfășoară în cadrul dreptului internațional și nu ar trebui să facă obiectul unor ingerințe sau perturbări.

Petrolul iranian, în centrul presiunilor

Exporturile de petrol reprezintă una dintre principalele surse de venit ale Iranului, iar administrația Trump încearcă să blocheze atât transportul, cât și mecanismele prin care Teheranul încasează banii.

Washingtonul ar putea intensifica sancțiunile împotriva rafinăriilor independente chineze care cumpără petrol iranian, a intermediarilor din China și statele din Golf și a instituțiilor financiare care facilitează tranzacțiile.

Iranul a avertizat, la rândul său, că ar putea opri toate exporturile de petrol din Golf dacă „războiul economic” continuă, ceea ce ridică miza confruntării și pentru piețele energetice mondiale.

Negocieri între iranieni și mediatorii din Pakistan

În paralel, șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, a fost în Iran luni într-o încercare de relansare a negocierilor și de reducere a tensiunilor, iar un oficial pakistanez care l-a acompaniat pe Munir a transmis marți că au fost înregistrate „progrese semnificative” în discuții, potrivit Reuters.

Acestea au fost axate pe războiul americano-israelian împotriva Iranului și pe identificarea unei căi către pace, a declarat ministrul pakistanez de Interne, la finalul vizitei la Teheran.

Discuțiile dintre cele două părți s-au concentrat asupra măsurilor pentru prevenirea unei noi escaladări, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și încheierea cât mai rapidă a conflictului, se arată și într-un comunicat al armatei pakistaneze privind întâlnirea dintre șeful armatei Asim Munir și conducerea iraniană.

Cele două părți au făcut, de asemenea, schimb de opinii privind pacea regională și modalitatea de a ajunge la o soluționare negociată a disputei, potrivit comunicatului.

„Președintele iranian a prezentat deschis perspectiva guvernului său și am avut un schimb de opinii foarte constructiv asupra problemelor implicate”, a scris pe X ministrul de Interne, Mohsin Naqvi, care l-a însoțit pe Munir la Teheran.

Munir a discutat cu președintele SUA, Donald Trump, înaintea vizitei sale la Teheran, a relatat Reuters luni. Munir ar fi transmis luni Iranului un mesaj din partea SUA.

„Se pare că obiectivul principal a fost reluarea procesului politic care fusese oprit”, a declarat Abbas Golroo, șeful comisiei pentru relații externe din parlamentul iranian, pentru agenția ISNA.

(Citește și: Axios: Aproximativ 40 de petroliere au traversat Strâmtoarea Ormuz într-o singură noapte. Iranul a pierdut controlul strâmtorii și amenință că va opri complet exporturile din Golf – Țițeiul se vinde la discount)

(Citește și: Președintele Donald Trump ameninţă cu izolarea economică a Iranului: China, Turcia şi Irakul, principalii parteneri comerciali ai Teheranului, vizați de SUA)

(Citește și: Administrația Trump va intensifica presiunea economică asupra Iranului – Ministrul de finanțe al SUA: ”Vom aplica măsuri de o amploare fără precedent în istoria izolării economice a unei țări”)

***