Cum își consolidează UE apărarea maritimă: cursa pentru protejarea cablurilor, conductelor și comerțului

Numai în ultimul deceniu, UE a cheltuit aproape 118 miliarde de euro pentru apărarea maritimă, înregistrând o creștere bruscă de 23,6% în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, în contextul în care economiile globale depind tot mai mult de infrastructura vulnerabilă de date și de conductele energetice submarine, potrivit unei analize Euronews.

Datele Observatorului UE pentru Economia Albastră arată o creștere puternică a cheltuielilor interne pentru apărarea maritimă, care au atins un nivel record de 11,6 miliarde de euro. Submarinele reprezintă singure 27% din valoarea totală a producției UE; restul este format din nave de suprafață, aeronave și alte tipuri de echipamente militare.

Blocul comunitar a decis să treacă de la o abordare pur comercială a „economiei albastre” la o strategie maritimă axată pe securitate. În 2023, UE și-a actualizat Strategia Uniunii Europene pentru Securitate Maritimă (EUMSS), pentru a proteja infrastructura critică de pe fundul mării.

Ulterior, și-a consolidat prioritățile strategice de apărare prin lansarea unor Proiecte Europene de Apărare de Interes Comun și prin implementarea unui set de măsuri pentru securitatea cablurilor submarine, destinat contracarării amenințărilor din zona gri și protejării rețelelor subacvatice.

Prin 1,4 mil. km de cabluri submarine de fibră optică sunt efectuate zilnic tranzacții de 9,2 trilioane euro

Economia globală depinde aproape în totalitate de existența unor mări sigure și deschise. Peste 95% din traficul digital internațional trece prin acestea. Transferurile financiare se realizează prin intermediul a peste 1,4 milioane de kilometri de cabluri submarine de fibră optică, prin care sunt efectuate zilnic tranzacții financiare estimate la 9,2 trilioane de euro. Aproximativ două treimi din petrolul și gazele naturale ale lumii sunt fie extrase din largul mării, fie transportate pe cale maritimă.

80% din volumul comerțului mondial este transportat pe mare. Pentru UE, transportul maritim reprezintă 75,6% din totalul importurilor și 73% din totalul exporturilor. Valoarea mărfurilor transportate se ridică la aproximativ 1.126 de miliarde de euro anual. O perturbare în punctele maritime strategice de trecere ar putea declanșa inflație și penurii în industria producătoare la nivel mondial.

Un atac asupra acestor rute maritime și infrastructuri subacvatice ar putea paraliza Europa, astfel că aceasta are nevoie de mai mult decât de tradiționalele patrule navale.

„Conștientizarea situației în domeniul subacvatic este o activitate esențială pentru a ști ce se întâmplă sub suprafață, în special în jurul cablurilor, conductelor și infrastructurii energetice offshore, acordând prioritate celor identificate ca fiind critice pentru securitatea Uniunii”, a declarat Jürgen Scraback, șeful Unității pentru Domeniul Maritim din cadrul Agenției Europene de Apărare.

Pe măsură ce amenințările provin tot mai mult de la drone cu costuri reduse, vehicule subacvatice fără echipaj și sisteme de război împotriva minelor, guvernele investesc în tehnologii autonome și sisteme de supraveghere. Între 2016 și 2025, valoarea anuală a producției UE de vehicule fără echipaj, inclusiv drone aeriene și submarine, a crescut cu 132%, ajungând la 847 de milioane de euro. Sistemele fără pilot cu aripă fixă au reprezentat o treime din această producție, în valoare de 277 de milioane de euro, în timp ce producția platformelor submarine tradiționale fără echipaj a scăzut cu 23% în aceeași perioadă.

Modernizarea flotelor continuă să se concentreze atât pe navele militare convenționale, cât și pe platformele autonome

Navele de suprafață cu echipaj reprezintă în prezent 65% din valoarea producției UE de vehicule pentru apărare maritimă și sunt principalele platforme pentru comandă, logistică și proiectarea forței militare.

Submarinele reprezintă alte 27% din producție, susținute de noi programe de achiziții și investiții în arme subacvatice de ultimă generație. În același timp, navele autonome de suprafață și vehiculele subacvatice fără echipaj devin tot mai importante pentru misiuni de supraveghere, recunoaștere și monitorizare a infrastructurii.

Investițiile se extind și către tehnologiile digitale pentru supravegherea maritimă, operatorii europeni utilizând sisteme fără echipaj dotate cu inteligență artificială pentru monitorizarea porturilor, a infrastructurii energetice offshore și a cablurilor submarine, detectând amenințări pe suprafețe extinse.

Potrivit lui Scraback, „sistemele autonome și fără echipaj, combinate cu fuziunea datelor bazată pe inteligență artificială, se numără printre tehnologiile care probabil vor avea cel mai mare impact. Acestea pot asigura supravegherea permanentă a unor suprafețe extinse fără a necesita menținerea aproape permanentă în teren a unor platforme costisitoare cu echipaj”.

Cum își consolidează UE apărarea maritimă

Strategia industrială maritimă, adoptată în martie 2026, urmărește creșterea producției navale europene și dezvoltarea capacităților navale, submarine și cu dublă utilizare. Până în iulie, UE alocase 325 de milioane de euro pentru cinci Proiecte Europene de Apărare de Interes Comun, inclusiv unul dedicat apărării maritime și a fundului mării. În paralel, Planul de Acțiune împotriva Dronelor stimulează dezvoltarea dronelor navale și a sistemelor antidronă pentru amenințări aeriene, de suprafață și subacvatice.

Investițiile sunt susținute de Strategia Industrială Europeană de Apărare, de Programul european pentru industria de apărare, în valoare de 1,5 miliarde de euro, și de planul Readiness 2030, care mobilizează peste 800 de miliarde de euro, inclusiv pentru capacități navale și protejarea rutelor maritime.

O prioritate este securitatea cablurilor submarine, esențiale pentru comunicații și energie. Planul de acțiune privind securitatea cablurilor (2025) urmărește prevenirea, detectarea și remedierea incidentelor, iar programul OceanEye, în valoare de 92 de milioane de euro, folosește inteligență artificială, senzori autonomi și gemeni digitali pentru supravegherea maritimă.

Prin Horizon Europe și Fondul European de Apărare sunt finanțate proiecte care dezvoltă sisteme de detectare a amenințărilor subacvatice și tehnologii AI bazate pe semnale acustice.

Strategia europeană vizează însă mai mult decât repararea cablurilor avariate. Autoritățile vor să detecteze din timp comportamente suspecte, precum încetiniri inexplicabile ale navelor, abateri de la rutele maritime sau manipularea semnalelor de identificare. Soluția propusă este o rețea integrată care să combine date de la senzori subacvatici, AIS, radare de coastă, sateliți, serviciile de informații și porturi, într-un sistem permanent de monitorizare și reacție.

Cine investește cel mai mult

Între 2016 și 2025, producția cumulată a UE de vehicule și echipamente pentru apărare maritimă a ajuns la 117,8 miliarde de euro. Potrivit Observatorului pentru Economia Albastră al Comisiei Europene, producția a rămas concentrată în patru țări. Franța, Germania, Italia și Spania reprezintă împreună 87% din producția industrială a UE în domeniul apărării maritime. Țările de Jos, Suedia și Polonia contribuie cu alte 8%, în principal prin tehnologii de supraveghere și sisteme de securitate maritimă.

În 2025, Franța a generat 37% din producția totală a UE de vehicule pentru apărare maritimă. Germania și Italia au contribuit fiecare cu 19%, iar Spania cu 8%. Aceste patru țări au reprezentat 82% din valoarea totală a producției UE și 60% din totalul cheltuielilor UE pentru apărare. Acest lucru arată că nivelul cheltuielilor pentru apărare rămâne mai ridicat în statele membre cu o lungă tradiție în domeniul industriei de armament.

„Câteva forțe navale de mari dimensiuni pot furniza capabilități avansate rare, dar nu pot securiza fiecare coastă, patrula toate rutele maritime și proteja fiecare element al infrastructurii subacvatice. Europa nu are nevoie ca fiecare țară să construiască o flotă comparabilă cu cea a Italiei sau Franței, dar are nevoie de forțe credibile și distribuite, conectate prin sisteme interoperabile și printr-o imagine maritimă comună. Singura modalitate de a face acest lucru posibil este o abordare la nivelul întregii Europe, care să includă Regatul Unit și Norvegia”, a avertizat Kremidas-Courtney.

La nivelul companiilor, grupul francez Naval Group s-a situat pe primul loc, cu 24% din producția totală a UE, fabricând nave de luptă de suprafață avansate (fregate și corvete), submarine cu propulsie nucleară și sisteme autonome de suprafață și subacvatice.

Compania italiană Fincantieri (15%) este specializată în nave de război și sisteme de apărare subacvatică, inclusiv torpile și sonare.

Compania germană Thyssenkrupp Marine Systems a reprezentat 8% din piața totală a UE pentru vehicule destinate apărării maritime, concentrându-se pe construcția de nave de suprafață și submarine.

Compania spaniolă Navantia (7%) construiește fregate multifuncționale, submarine echipate cu sisteme de propulsie independentă de aer (AIP), portavioane și nave de patrulare.

Fondul European de Apărare sprijină companiile europene în dezvoltarea în comun a tehnologiilor și echipamentelor de apărare. Acesta investește 2,7 miliarde de euro în cercetarea colaborativă în domeniul apărării și 5,3 miliarde de euro în dezvoltarea colaborativă a capabilităților pentru perioada 2021–2027. Fondul European de Apărare pentru 2025 are un buget total de 1,07 miliarde de euro și finanțează 57 de proiecte, inclusiv E-DOMINION, care dezvoltă o arhitectură digitală și un „cloud” de luptă pentru forțele navale europene.

(Citește și: ”Norvegia își întărește apărarea în Arctica prin extinderea unei brigăzi militare”)

***