Schimbarea structurii economiei românești post-pandemie: către ce ne îndreptăm? Ramurile care au făcut PIB în 2025 vs. UE și regiunea

Structura valorii adăugate brute (VAB) a economiei românești indică o redistribuire a ponderilor între principalele ramuri economice post-pandemie (2021-2025): industria, și mai ales industria prelucrătoare, și-au redus contribuția la formarea PIB, în timp ce construcțiile, comerțul, IT&C și serviciile profesionale și-au consolidat poziția.

Comparativ cu celelalte economii din Europa Centrală și de Est și cu media Uniunii Europene, România își păstrează un profil distinct:
este economia cu cea mai mare pondere a construcțiilor în VAB din Uniunea Europeană,
este la două extreme: se află printre statele cu cea mai mare contribuție a agriculturii, dar și a sectorului IT&C și,
consumul, transporturile și HoReCa au cel mai semnificativ aport la PIB, de peste 20%, nivel similar cu cel al Poloniei, mult peste media UE.

Un alt aspect interesant: media UE-27 a rămas remarcabil de stabilă, în vreme ce ramurile economiei locale au cunoscut fluctuații de o amplitudine de câteva ori mai mare decât media europeană. În UE, nicio ramură nu a câștigat sau pierdut mai mult de 0,4 puncte procentuale. România a oscilat cu până la 4 puncte procentuale în anumite sectoare.

Cum s-a modificat structura economiei între 2021 și 2025

Privită în ansamblu, structura economiei românești indică o redistribuire între ramurile economice, în defavoarea industriei prelucrătoare și în favoarea construcțiilor și a comerțului.

Cele mai mari scăderi sunt:

• industria prelucrătoare (-3,9 puncte procentuale);
• agricultura (-1,6 puncte);
• activitățile imobiliare (-1,4 puncte);
• administrația publică, educația și asistența socială (-0,8 puncte).

Cele mai importante creșteri sunt:

• construcțiile (+2,2 puncte procentuale);
• comerțul, transporturile și HoReCa (+1,9 puncte);
• activitățile profesionale (+1 punct procentual);
• IT&C (+0,7 puncte);
• serviciile financiare (+0,7 puncte);
• artă și divertisment (+0,7 puncte).

Evoluția contribuției principalelor ramuri la valoarea adăugată brută creată de economia României, în perioada 2021-2025

Construcțiile devin principala particularitate a economiei românești

Ponderea construcțiilor urcă de la 6,4% în 2021 la 8,6% în 2025, respectiv un plus de 2,2 puncte procentuale.

Nicio altă țară membră nu a consemnat un avans comparabil în această ramură. Croația a urmat cu plus 1,6 puncte procentuale, Bulgaria cu plus 1 punct procentual, Slovenia și Grecia cu câte plus 0,5 puncte procentuale.

La nivelul UE-27, ponderea construcțiilor a rămas cvasistabilă, avansând marginal cu 0,1 puncte procentuale. Prin urmare, România nu urmează un trend european general, ci reflectă o dinamică internă specifică – un rezultat al avansului investițiilor publice în infrastructură.

Cu 8,6% din VAB în 2025, România are a doua cea mai mare pondere a construcțiilor din UE, după Slovacia (7,7%) — care, de altfel, a stagnat. România depășește semnificativ media UE-27, care se situează la 4,9%.

Dezindustrializarea României: nicio altă ramură economică nu a scăzut atât de mult în ultimii cinci ani ca industria prelucrătoare/ Este cel mai amplu recul de la nivel european

Între 2021 și 2025, industria a înregistrat cea mai importantă reducere dintre toate ramurile economiei românești. Ponderea industriei în valoarea adăugată brută a coborât de la 19,8% la 16,7%, ceea ce înseamnă un recul de 3,1 puncte procentuale.

Scăderea este aproape integral explicată de industria prelucrătoare, care a pierdut 3,9 puncte procentuale, de la 15,7% la 11,8% din VAB. Nicio altă ramură economică nu a înregistrat o modificare de asemenea amplitudine în perioada analizată și nicio altă economie din UE nu a pierdut atât de mult în această ramură în intervalul analizat

În intervalul analizat, industria prelucrătoare a Poloniei, spre exemplu, a pierdut 2,9 puncte procentuale, a Letoniei și Lituaniei câte 2,8 puncte procentuale, a Estoniei 2,2 puncte procentuale. La polul opus, Danemarca a câștigat 6,1 puncte procentuale — cea mai mare creștere din UE, reflectând dinamica sectorului farmaceutic și al energiei. În medie, UE-27 a pierdut doar 0,4 puncte procentuale.

Industria prelucrătoare: România înregistrează cel mai mare declin din regiune (-3,9 pp), aproape dublu față de Polonia (-2,9 pp) și mult peste media UE (-0,4 pp).

Cu o contribuție de doar 11,8% din valoarea adăugată brută, industria prelucrătoare din România este sub Polonia (14,4%), Slovacia (16,7%), Slovenia (18,5%) și mult sub Cehia (19,4%).

IT&C — creștere relativ modestă față de vecinii baltici

România a câștigat 0,7 puncte procentuale în IT&C, urcând de la 6,4% la 7,1%. Este o evoluție pozitivă, dar modestă în comparație cu salturile din Estonia (plus 2,5 puncte procentuale), Cipru (plus 3,2 puncte procentuale) sau Lituania (plus 1,3 puncte procentuale).

Cu 7,1% din VAB, România se situează peste media UE-27 (5%). Față de economiile mari din regiune, România înregistrează rezultate mai bune: Polonia (4,3%), Ungaria (4,6%), Cehia (6,9%). Doar câteva economii europene foarte specializate în servicii digitale înregistrează ponderi mai mari (Irlanda, Malta, Cipru, Estonia, Suedia). Bulgaria se situează ușor peste, cu o pondere de 7,4% din PIB.

Agricultura rămâne peste media europeană, deși își reduce contribuția

România a pornit din 2021 cu cea mai mare pondere a agriculturii din economiile de referință din ECE: 4,6% din VAB, mai mult decât Bulgaria (4,3%) sau Polonia (2,2%). Până în 2025, agricultura românească a coborât la 3%, o scădere de 1,6 puncte procentuale — a doua cea mai mare din UE după Bulgaria (minus 1,8 puncte procentuale).

Chiar și după această diminuare, România continuă să se situeze printre economiile europene cu cea mai mare pondere a agriculturii.

Media Uniunii Europene este de 1,6%, iar economiile industrializate din Europa Occidentală au, în general, ponderi situate între 0,5% și 2%.

În regiune, România depășește Polonia (2,5%), Cehia (1,9%) și Ungaria (2,9%).

Comerțul, transportul, HoReCa — motorul care trage în sus

Comerțul, transportul și HoReCa au câștigat 1,9 puncte procentuale în PIB, ajungând la 20,3% din VAB în 2025. Aceasta este una dintre cele mai mari ponderi ale acestui sector în UE, alături de Lituania (23,6%), Spania (22,2%), Grecia (20,6%) și Cipru (21%).

Rămâne astfel cel mai important sector al economiei românești, înaintea industriei.

Comparativ cu media Uniunii Europene (16,9%), România are o pondere cu peste trei puncte procentuale mai mare.

În regiune, nivelul este apropiat de Polonia (20,7%), superior Cehiei (15,9%), Slovaciei (17,8%) și Sloveniei (17,9%).

La nivel UE-27, același sector a avansat cu 0,1 puncte procentuale. România depășește deci tendința europeană, reflectând o economie cu un consum intern puternic.

Activitățile profesionale — creștere solidă, dar punct de start modest

Activitățile profesionale și tehnice au câștigat un punct procentual, ajungând la 8,1% din VAB. Este o evoluție în linie cu media europeană (plus 0,2 puncte procentuale), dar România pornise dintr-un nivel mai redus decât multe state vestice.

Cu 8,1%, România rămâne sub media UE-27 (10,6%) și sub economii precum Germania (11,1%), Suedia (11,1%), Franța (13%) sau Țările de Jos (14,9%). F

ață de economiile din ECE, România (8,1%) este comparabilă cu Ungaria (9,1%), Estonia (9,1%) sau Slovenia (8,8%), și depășește Bulgaria (6,2%) sau Cehia (6,8%).

Activitățile financiare recuperează, pornind de la cel mai scăzut nivel din ECE

România a câștigat 0,7 puncte procentuale în activitățile financiare, ajungând la 3,5%. Aceasta rămâne sub media UE-27 (4,1%) și mult sub economii cu sectoare financiare mari: Luxemburg (24,9%), Cipru (8,2%), Belgia (5%), Estonia (5,5%).

Față de vecinii din regiune, România (3,5%) este comparabilă cu Cehia (3,3%), Polonia (4,5%) și ușor sub Bulgaria (5,6%).

Punctul de plecare din 2021 — 2,8% — era cel mai scăzut din ECE.

Imobiliarele — singura scădere semnificativă din tabloul serviciilor

Sectorul imobiliar a pierdut 1,4 puncte procentuale, coborând de la 7,7% la 7,2%. Este cea mai mare scădere din UE în această ramură (Spania este pe locul doi cu o scădere de un punct procentual în intervalul 2021-2025). La nivel european, imobiliarele au crescut în medie cu 0,4 puncte procentuale.

Cu 7,2% din VAB, România se situează în continuare sub media UE-27 (9,5%) și sub economiile din Europa Centrală cu piețe imobiliare mai mature: Ungaria (10,2%), Cehia (11,3%), Slovenia (6,2%).

Serviciile publice au una dintre cele mai mici ponderi din Uniunea Europeană

Sectorul public (administrație, apărare, educație, sănătate) a pierdut 0,8 puncte procentuale, coborând de la 13,1% la 12,3%. Contracția este mai accentuată decât media UE-27, care a pierdut doar 0,2 puncte procentuale.

În clasamentul european, România se află pe penultima poziție, înaintea Irlandei

Datele din regiune: Polonia (15,4%), Bulgaria (15,5%), Cehia (14,5%), Estonia (15,4%), Ungaria (14,7%).

Structura economiei României, în 2025, vs media UE

Structura VAB 2025, România vs. UE 27: România are ponderi mult mai mari la construcții (8,6% vs. 4,9%) și IT&C (7,1% vs. 5%), dar mult mai mici la administrație publică (12,3% vs. 17%), activități profesionale (8,1% vs. 10,6%) și imobiliare (7,2% vs. 9,5%).

(Citește și: ”Ionuț Dumitru / Tabloul momentului: România și capcana dezindustrializării. Modelul de convergență și-a atins limitele – După prăbușirea modelului de creștere prin consumul pe datorie, singura miză e cea a competitivității. Cum o vom obține?”)

***