Cancelarul Merz mobilizează 6 state UE pentru reducerea bugetului european. De cealaltă parte, președintele Consiliului European caută susținători pentru introducerea de noi taxe

Cancelarul german Friedrich Merz (foto centru) îi va găzdui joi pe liderii unui grup de țări care susțin reducerea cu sute de miliarde de euro a următorului buget al UE pe șapte ani — chiar în momentul în care președintele Consiliului European face un tur al capitalelor încercând să intermedieze un compromis privind noile taxe ce ar urma să sprijine finanțele europene, transmite Politico.

Merz, care devine tot mai nepopular în Germania și este pe cale să piardă în fața extremei drepte alegeri regionale importante, a respins propunerea Comisiei Europene pentru bugetul UE de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. El i-a convocat pe șefii guvernelor din Țările de Jos, Finlanda, Austria, Danemarca și Suedia, în timp ce președintele Consiliului, António Costa, continuă propriul șir de întâlniri, cu o vizită la Praga.

„Bugetul total trebuie redus substanțial — cu sute de miliarde de euro”, a declarat cancelarul austriac Christian Stocker pentru sursa citată, reluând un apel similar făcut recent de Merz. „Este inacceptabil ca Bruxellesul să discute despre cel mai mare buget din istorie, în timp ce noi, acasă, trebuie să ne reducem cheltuielile.”

În contextul în care UE se grăbește să ajungă la un acord asupra bugetului înaintea alegerilor de anul viitor din Franța, Spania și Italia, următoarele patru luni vor fi decisive. Scrutinurile din cele trei țări ar putea complica și mai mult negocierile și ar putea reduce semnificativ șansele unui acord.

Miza este importantă atât pentru stabilitatea Uniunii Europene, cât și pentru moștenirea politică a președintelui Consiliului European, António Costa. În același timp, lideri precum Friedrich Merz și Christian Stocker trebuie să le demonstreze alegătorilor că fondurile europene sunt cheltuite responsabil și că Bruxellesul nu le risipește banii.

Ce speră să obțină liderii europeni din tabăra lui Merz

Liderii care se întâlnesc la Berlin nu vor doar ca dimensiunea bugetului să fie redusă cu sute de miliarde de euro, ci și ca modul în care acesta este cheltuit să fie schimbat, prin redirecționarea fondurilor din domenii precum agricultura către apărare și securitate. Ei vor, de asemenea, să impună condiții care să împiedice guvernele să primească fonduri dacă încalcă standardele democratice.

Este puțin probabil ca discuția să ducă la publicarea unor cifre precise; în schimb, aceasta ar urma să producă un front comun pentru negocierile viitoare, au declarat trei persoane familiarizate cu pregătirile. Irlanda, care coordonează procesul bugetar în cadrul rolului său de țară care deține președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE, urmează să prezinte noi cifre de compromis în octombrie, înaintea unui summit al liderilor UE programat pentru sfârșitul aceleiași luni.

„Prioritățile generale ale propunerii de buget merită sprijin și sunt în concordanță cu obiectivele Finlandei”, a declarat premierul finlandez Petteri Orpo într-un comunicat. „Cu toate acestea, nivelul general al cadrului propus este prea ridicat.”

Unele țări, precum Spania, consideră că Comisia nu ar trebui să reducă dimensiunea bugetului propus și se opun tentativelor de a redirecționa cheltuielile din agricultură către alte domenii.

Întrebarea este dacă reuniunea de joi de la Berlin va produce ceva mai concret decât un apel general pentru reduceri

Costa, care a vizitat deja Bratislava, Tallinn, Riga și Vilnius, consideră că guvernele nu sunt atât de îndepărtate unele de altele pe cât sugerează declarațiile lor publice, potrivit unui înalt oficial UE familiarizat cu negocierile. Liderii își apără liniile roșii interne, dar toți par să fie hotărâți să ajungă la un acord până la sfârșitul anului, a spus oficialul.

Întrebarea este dacă reuniunea de joi de la Berlin va produce ceva mai concret decât un apel general pentru reduceri. Țările au primit abia în iunie defalcarea detaliată a bugetului propus, inclusiv alocările și cifrele pentru diferitele domenii. Negocierile bugetare pot începe cu adevărat abia după ce țările își vor exprima cererile în cifre concrete.

„Deocamdată, nimeni nu își pune cărțile pe masă”, a declarat un alt diplomat UE familiarizat cu discuțiile. „Este încă prea devreme în proces pentru adevărata negociere și împărțire a banilor.” Aceasta va avea loc mai aproape de summitul din octombrie.

Faptul că Merz nu a precizat încă ce programe dorește să fie reduse și cu cât reprezintă un indiciu că cererile sale reale s-ar putea să nu fie atât de împovărătoare pe cât sugerează retorica sa, a indicat oficialul UE.

„Cancelarul german a spus, de asemenea, că consideră dezirabil un acord până la sfârșitul anului. Și aș dori să subliniez că, atunci când a vorbit despre aceste reduceri masive… nu a menționat niciodată o cifră. Acest lucru este important.”

Germania este cel mai mare contributor la bugetul UE, reprezentând aproximativ un sfert din contribuțiile blocului.

Merz se confruntă cu presiuni interne din partea partidului de extremă dreaptă AfD, pe cale să câștige alegerile regionale din Saxonia-Anhalt

Merz se confruntă cu presiuni interne din partea partidului de extremă dreaptă și eurosceptic Alternativa pentru Germania (AfD), care este pe cale să câștige alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, din 6 septembrie. Acest lucru îi îngreunează cancelarului posibilitatea de a face prea multe concesii în negocierile privind bugetul UE.

Rezultatul alegerilor din Saxonia-Anhalt, precum și alegerile generale din Suedia, din 13 septembrie, ar putea influența negocierile, a declarat diplomatul UE apropiat de discuții. Cu toate acestea, Merz dorește ca Germania să conducă Europa în domeniile apărării, competitivității și autonomiei strategice — domenii care necesită finanțări substanțiale.

„Pentru a finanța anumite costuri, sunt necesare anumite resurse financiare”, a declarat președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, care s-a întâlnit miercuri cu Costa.

Costa: „Prioritatea este să stabilim asupra căror noi resurse proprii putem ajunge la un acord.”

Țările din nordul și estul Europei s-au opus în mod tradițional acordării unor noi competențe fiscale Bruxellesului. Însă această opoziție pare să slăbească. Liderii încep să recunoască faptul că evitarea unor reduceri profunde ale fondurilor pentru agricultură și coeziune — în timp ce cresc cheltuielile pentru apărare, migrație și o posibilă extindere a UE — va necesita venituri suplimentare, a precizat Costa miercuri.

„Există două modalități de a face acest lucru: prin contribuțiile naționale sau prin resurse proprii”, a spus el, referindu-se la noi taxe ale UE. „Din punctul meu de vedere, principala prioritate acum este să stabilim asupra căror noi resurse proprii putem ajunge la un acord.”

Nausėda a sugerat că Lituania, care în mod tradițional este sceptică față de noile taxe europene, și-ar putea flexibiliza poziția dacă bugetul va asigura finanțări suficiente pentru apărare, securitate și dezvoltare regională.

„Dacă vedem ambiția [necesară], vom fi, desigur, flexibili; vom fi constructivi în căutarea compromisurilor”, a declarat el alături de Costa.

„Următorul buget al UE va implica inevitabil alegeri dificile”

Premierul estonian Kristen Michal, care s-a întâlnit marți cu Costa, a lăsat, de asemenea, deschisă posibilitatea unor noi taxe europene, cu condiția ca acestea să „demonstreze o valoare adăugată europeană reală și să evite crearea unor poveri disproporționate pentru statele membre”, potrivit unui comunicat transmis Politico. „Următorul buget al UE va implica inevitabil alegeri dificile”, a adăugat Michal.

În propunerea sa de buget din iulie, Comisia Europeană a sugerat noi taxe asupra emisiilor, importurilor de carbon, deșeurilor electronice nereciclate și produselor din tutun, precum și o plată anuală forfetară din partea marilor companii. În primăvară, Parlamentul European a propus taxe suplimentare pe serviciile digitale, jocurile de noroc online și activele cripto, obținând sprijinul unor țări.

Liderii reuniți la Berlin vor discuta care dintre aceste opțiuni sunt dispuși să accepte, potrivit oficialului dintr-una dintre țările participante.

Orice noi surse de venituri vor trebui să fie fezabile din punct de vedere juridic și tehnic, să intre în vigoare până la 1 ianuarie 2028 — sau în jurul acestei date — și să obțină aprobarea unanimă a țărilor UE, a declarat oficialul. Turneul lui Costa prin capitalele UE are tocmai scopul de a identifica acest punct de compromis.

Vizitele din această săptămână în țările mai mici din Europa de Est reprezintă o introducere pentru vizitele mai importante din punct de vedere politic pe care Costa le va face în Berlin, Paris și Roma în următoarele două săptămâni.

(Citește și: ”Italia conduce ofensiva pentru relaxarea regulilor verzi din viitorul buget UE de 2.000 mld. €”)

***