UE și mai multe state membre au convocat ambasadorii ruși, pe fondul intensificării campaniei de sabotaj rusesc. Kallas: „Tentativa de atac de pe aeroportul din Leipzig e un act de terorism de stat” – Germania e în alertă după noile tentative de sabotaj

Uniunea Europeană și mai multe state membre i-au convocat pe șefii ambasadelor ruse în legătură cu tentativa de atac cu drone de pe Aeroportul Leipzig/Halle de luna trecută, relatează Reuters și AFP, în contextul unei reuniuni a miniștrilor de externe și apărării din UE care are loc în Irlanda, miercuri.

Convocările au venit după ce Germania a declarat marți că a ajuns la concluzia că Rusia este responsabilă pentru incident și a dispus o serie de măsuri, printre care închiderea unui consulat și a unui centru cultural rus din Berlin. Germania este de asemenea în alertă după două tentative de sabotaj asupra rețelei sale de electricitate, incidente care au avut loc marți, și după o explozie miercuri dimineață într-o gară din Augsburg, un oraș cu 300.000 de locuitori aflat la 50 de km distanță de Munchen.

De notat că în ultimele săptămâni și luni Rusia pare să își fi intensificat campania de sabotaj din Europa. Ultimele săptămâni au adus o aglomerare neobișnuită de incidente de securitate în Europa, în paralel cu avertismentele NATO că Rusia își intensifică activitățile hibride împotriva statelor europene. Unele dintre cazuri au fost atribuite direct Moscovei, altele sunt investigate drept posibile acte de sabotaj, în timp ce pentru o parte dintre incidente nu există în acest moment nicio dovadă publică privind o implicare rusească. Oficialii UE au transmis însă explicit că activitatea hibridă a Rusiei în Europa este în creștere.

Amintim că tentativa de atac din august de pe Aeroportul Leipzig/Halle din estul Germaniei a implicat două drone care transportau materiale explozive, observate pe aeroport sau în apropierea acestuia. Una dintre drone a fost găsită în apropierea unui avion ucrainean Antonov utilizat pentru transportul de muniție către Ucraina. S-a vorbit inițial de o a treia dronă, care ar fi lovit, fără consecințe, un avion de transport DHL dar se pare că nu a fost vorba despre o dronă, potrivit ARD.

Conform ARD, urmele tentativei de atac de la aeroportul Leipzig/Halle ar conduce la așa-numiții „agenți de unică folosință” ai unui serviciu de informații rus. De notat că acest aeroport este un centru logistic important pentru armata germană și pentru NATO.

Diplomații ruși, convocați de UE și de mai multe țări membre – Kallas: „Act de terorism susținut de un stat”

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat miercuri, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE din Irlanda, că serviciul diplomatic european l-a convocat pe ambasadorul rus la Bruxelles în legătură cu incidentul din Germania, de la aeroportul Leipzig. În același timp, ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a anunțat că l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei la Paris pentru a-și exprima protestul și că ar trebui adoptate noi sancțiuni la nivel european, în special împotriva flotei fantomă a Rusiei.

Ministrul olandez de externe, Tom Berendsen, a spus și el că incidentul de la Leipzig este complet inacceptabil și că l-a convocat pe ambasadorul rus în Țările de Jos. Ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, a anunțat, de asemenea, marți, pe X, că l-a convocat pe ambasadorul rus în Belgia: „Acest atac se adaugă unei lungi serii de incursiuni inacceptabile pe teritoriul altor state membre ale UE și aliați NATO din ultimele luni”.

Totodată, ambasadorul Rusiei în Germania a fost convocat marți la MAE de la Berlin, iar Rusia a susținut că nu a văzut nicio dovadă care să susțină acuzațiile Berlinului și că va riposta. Germania a anunțat marți măsuri de retorsiune împotriva Rusiei, printre care înăsprirea controalelor la intrare pentru cetățenii ruși și punerea sub observație a mai multor persoane.

Incidentul prezintă „caracteristicile unui act de terorism susținut de un stat”, a declarat miercuri șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas. Reuniți miercuri la Wicklow, lângă Dublin, șefii diplomației din UE vor discuta „ce mai putem face” în acest sens, a precizat Kallas.

„Văzând aceste atacuri hibride în toată Europa, cred că sunt și semnale de alarmă pentru țările care poate nu au fost foarte ferme în această privință. Dacă vrem să punem capăt acestui război, trebuie să ne concentrăm cu toții eforturile. Să trecem la un nivel superior. Avem deja 1.600 de sancțiuni în pregătire care vizează complexul militar al Rusiei și este posibil ca altele să fie adăugate”, a spus Kallas, referindu-se la o nouă serie de sancțiuni care vizează persoane și entități ruse.

Miniștrii de externe din țările UE: Ținta atacurilor hibride este unitatea Europei

Miniștri de externe din UE au transmis că reînnoirea atacurilor „hibride” atribuite Rusiei în Europa are ca scop să distrugă unitatea europenilor în sprijinul acordat Ucrainei.

„Rezultatul acestor încercări este un eșec și s-a întâmplat chiar contrariul, întrucât sprijinul nostru pentru Ucraina nu a încetat să se consolideze”, a afirmat Barrot, ministrul francez de externe.

„Rusia trebuie să înțeleagă acum că calea pe care a ales-o, constând în căutarea de soluții militare și în impunerea pretențiilor sale prin violență, inclusiv prin mijloace hibride, a eșuat”, a declarat, la rândul său, omologul său german, Johann Wadephul.

Campania de sabotaj a Rusiei se intensifică în Europa. Incidente tot mai dese asupra infrastructurii, transporturilor și industriei de apărare

De notat că tentativa de atac de la Aeroportul Leipzig/Halle, din 4 august, a fost cel mai grav incident de securitate din Germania. Totodată, marți seară au avut loc două tentative de sabotaj ale unor infrastructuri energetice din Germania, cu intenția de a produce o pană de curent, iar miercuri dimineață a avut loc o explozie într-o gară din Augsburg. Autoritățile germane nu au atribuit însă, până acum, aceste 3 atacuri Rusiei și investighează ipotezele.

Și în România au fost înregistrate mai multe incidente, dincolo de cele cu drone rusești. Pe 12 august, trei obstacole au fost amplasate intenționat în trei puncte diferite pe calea ferată Constanța–Mangalia. Obiectele au fost descoperite înaintea trecerii unui tren, iar CFR a precizat că acesta era al treilea incident similar în numai trei luni pe raza Regionalei Constanța. Poliția a anunțat că investighează cazurile.

În același timp, Polonia, unul dintre principalele noduri logistice prin care trece ajutorul occidental către Ucraina, se confruntă de mai mult timp cu o campanie de sabotaj atribuită serviciilor ruse. În noiembrie 2025, două tronsoane ale liniei Varșovia–Lublin au fost sabotate, într-unul dintre cazuri fiind folosiți explozibili pentru distrugerea șinei. Autoritățile poloneze au acuzat ulterior suspecți că au acționat pentru serviciile ruse de informații.

La sfârșitul săptămânii trecute, procurorii polonezi au deschis o nouă anchetă pentru posibil sabotaj coordonat de un serviciu străin, după incendiul izbucnit la o fabrică WB Electronics din Skarżysko-Kamienna, parte a unuia dintre cei mai importanți producători polonezi de drone și echipamente militare.

Tot în august, serviciul polonez ABW a anunțat dejucarea unor operațiuni pe care le atribuie serviciilor ruse, inclusiv tentative de asasinat. Într-unul dintre cazuri, un suspect ar fi amplasat un dispozitiv exploziv sub automobilul unui reprezentant al industriei ucrainene de apărare, iar într-un altul autoritățile au anunțat că au împiedicat asasinarea la Varșovia a unui cetățean americano-ucrainean considerat adversar al Kremlinului.

La acestea se adaugă presiunea militară directă foarte aproape de frontiera NATO. În noaptea de luni spre marți, Rusia a atacat cu drone punctul de frontieră Orlivka, aflat la granița României, pe celălalt mal al Dunării față de Isaccea, provocând incendii și suspendarea traversării cu bacul dintre România și Ucraina.

De ce sabotajul rusesc a fost reținut până acum

De notat și că analizele occidentale arată că Rusia încearcă să provoace pagube, să afecteze logistica și producția militară destinate Ucrainei, să creeze teamă și neîncredere și să erodeze sprijinul public pentru Kiev, fără să treacă însă în mod clar pragul care ar putea declanșa o confruntare militară directă cu NATO.

Think-thank-ul american Center for Strategic and International Studies (CSIS) arată că unul dintre avantajele acestor operațiuni este tocmai caracterul lor negabil prin folosirea de intermediari, a unor infractori recrutați online sau a unor dispozitive dificil de atribuit. Acest lucru permite Moscovei să păstreze distanța față de operațiuni. În plus, o evaluare citată de CSIS notează explicit că sabotajele sunt concepute astfel încât responsabilitatea să nu poată fi demonstrată, unul dintre motive fiind dorința Kremlinului de a evita o situație care ar putea conduce la invocarea Articolului 5 al NATO.

De notat totuși că aceste atacuri par să aibă efectul invers celui scontat, motiv pentru care au și fost foarte limitate până în prezent: în loc să reducă sprijinul pentru Ucraina, ele par să determine populația și guvernele europene să accepte mai multe cheltuieli pentru apărare, mai mult ajutor militar pentru Kiev și o consolidare a prezenței NATO.

(Citește și: Agitație pe flancul estic al NATO: Despre vizita surpriză a directorului CIA la Moscova: 8 ore de discuții, pe fondul informațiilor că Rusia pregătește o testare a Articolului 5. România apasă și ea pe butoane)

(Citește și: Nou incident în Germania: Explozie în gara Augsburg, la vest de Munchen. Primele rapoarte indică detonarea unui obiect într-un pasaj al clădirii)

(Citește și: Germania nominalizează oficial Rusia pentru tentativa de atentat cu drone de pe aeroportul Leipzig și închide consulatul rus de la Bonn. Ministrul de interne: „Nu este un eveniment izolat – Rusia e dispusă să provoace daune și mai mari prin atacuri hibride”)

***