Vânzările globale de obligațiuni au crescut costurile de împrumut ale marilor economii din UE până la maximele ultimilor 15 ani

Vânzările globale de obligațiuni au crescut costurile de împrumut ale marilor economii din UE până la maximele ultimilor 15 ani

Costurile de împrumut din unele dintre cele mai mari economii europene au crescut la cele mai ridicate niveluri din ultimii peste 15 ani, pe fondul intensificării unei runde de vânzări pe piețele globale de obligațiuni, transmite Euronews.

Vânzările masive de obligațiuni la nivel mondial au împins marți randamentele de referință ale Germaniei la un maxim al ultimilor 15 ani, în timp ce Franța, Italia și Țările de Jos au înregistrat creșteri similare. Randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani, titlurile Bund de referință, a depășit marți 3,36%, potrivit Trading Economics. Ulterior, randamentul a scăzut ușor și se tranzacționa în jurul nivelului de 3,34%.

Randamentele și prețurile obligațiunilor se mișcă în sens opus. Când investitorii vând obligațiuni, prețul acestora scade. Dobânda plătită de obligațiune rămâne însă aceeași, astfel că, raportată la prețul mai mic, ea reprezintă un randament mai mare pentru cumpărător. Pentru guverne, un randament mai mare înseamnă un cost mai ridicat atunci când se împrumută prin emiterea de noi obligațiuni.

Datoriile suverane, sub presiune din cauza așteptărilor că dobânzile vor rămâne ridicate pentru o perioadă mai lungă

Datoria suverană a intrat din nou sub presiune după ce creșterea prețurilor petrolului și semnalele tot mai restrictive transmise de principalele bănci centrale au consolidat așteptările că dobânzile vor rămâne ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Randamentul obligațiunilor germane Bund pe 30 de ani a depășit 3,84%, atingând, de asemenea, cel mai ridicat nivel din 2011. Randamentul obligațiunilor franceze OAT pe 10 ani a urcat la cel mai ridicat nivel din noiembrie 2008, tranzacționându-se marți, în jurul orei 10:45 CEST, la puțin peste 4,215%. Randamentul echivalent al obligațiunilor italiene se situa la 4,188% la aceeași oră.

În același timp, randamentul obligațiunilor guvernamentale olandeze pe 10 ani a crescut la 3,43%, cel mai ridicat nivel din mai 2011. Randamentul obligațiunilor spaniole pe 10 ani a depășit 3,80%, atingând cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023.

Investitorii, îngrijorați că prețurile energiei vor alimenta inflația

Investitorii sunt îngrijorați că prețurile mai mari ale energiei vor alimenta inflația la nivel mondial, ceea ce ar putea determina băncile centrale din SUA, Japonia și zona euro, printre altele, să majoreze dobânzile.

Aceste temeri au fost accentuate marți dimineață în zona euro, după ce cele mai recente date preliminare privind inflația publicate de Eurostat au arătat că prețurile energiei au fost cu 14,3% mai mari decât cu un an înainte. Acest lucru a contribuit la creșterea inflației din zona euro la 3,3% în august, de la 2,9% în iulie, nivel semnificativ peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene.

BCE urmează să organizeze săptămâna viitoare următoarea ședință de politică monetară, iar majoritatea investitorilor anticipează o majorare a dobânzii cu 25 de puncte de bază.

Leo Barincou, economist senior la Oxford Economics, a declarat că, în condițiile în care inflația continuă să accelereze, BCE este aproape sigur că va majora dobânda la ședința de săptămâna viitoare, în linie cu estimările companiei.

Franța se confruntă cu presiuni suplimentare

În cazul celor mai mari economii europene, analiștii spun că obligațiunile Bund ale Germaniei au evoluat în mare parte în linie cu indicatorii de referință globali, în timp ce Franța se confruntă cu o primă de risc suplimentară din cauza perspectivelor sale politice și fiscale.

Costurile de împrumut ale Franței pe 10 ani au fost peste cele ale Italiei în cea mai mare parte a verii, Franța devenind tot mai mult principala sursă de îngrijorare de pe piața europeană a datoriei în locul Italiei.

Potrivit Fondului Monetar Internațional, datoria guvernamentală brută a Franței este estimată să ajungă la 118,4% din PIB în acest an și la 120,5% în 2027. Franța are în prezent al treilea cel mai ridicat raport datorie/PIB din UE, după Grecia și Italia.

Banca Franței estimează că deficitul bugetar va ajunge la 5,2% din PIB în acest an. Negocierile bugetare dificile înaintea alegerilor prezidențiale din 2027 au alimentat îndoielile privind capacitatea guvernului de a inversa această tendință.

Robert Timper, strateg-șef pentru instrumente cu venit fix la BCA, a declarat anterior pentru Euronews Business că Franța este, în opinia sa, țara din zona euro cu cea mai nesustenabilă perspectivă fiscală și că acest lucru ar trebui să se reflecte în costurile sale de împrumut.

Pentru revenirea la o traiectorie fiscală sustenabilă, Franța are nevoie de reforme substanțiale, care ar fi nepopulare deoarece ar limita cheltuielile sociale, a mai spus Timper. În opinia sa, astfel de reforme necesită o majoritate politică solidă, în caz contrar presiunile de pe piața obligațiunilor putând forța guvernul să acționeze.

Vânzările se extind pe piețele globale

Așteptările privind o inflație persistent ridicată și creșterea costurilor de împrumut au împins, de asemenea, randamentul titlurilor de Trezorerie americane pe 10 ani la cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025. Randamentul titlurilor americane pe 10 ani se situa marți în jurul nivelului de 4,78%.

În SUA, prețurile mai mari ale energiei au alimentat o inflație deja persistentă, care rămâne cu mult peste ținta de 2% a Rezervei Federale. Inflația a afectat cheltuielile gospodăriilor și încrederea consumatorilor, complicând deciziile Fed privind dobânzile.

Potrivit Bloomberg, traderii au majorat la aproximativ 70% probabilitatea unei creșteri a dobânzii de către Rezerva Federală în septembrie. Recalcularea așteptărilor a început săptămâna trecută, când președintele Rezervei Federale, Kevin Warsh, și-a reafirmat angajamentul de a combate inflația.

Vânzările s-au extins și în Asia, unde randamentul obligațiunilor guvernamentale japoneze pe 10 ani a atins 3,00% pentru prima dată din 1996.

Obligațiunile guvernamentale au fost în mod tradițional considerate active de refugiu în perioade de incertitudine.

Acest rol este pus la încercare pe măsură ce investitorii devin tot mai preocupați că conflictele globale și prețurile mai ridicate ale energiei ar putea genera o perioadă prelungită de stagflație, o combinație de inflație ridicată și creștere economică slabă sau zero.

(Citește și: ”Finanțele împrumută 700 mil. lei. Dobânzile: 6,34% pe 12 luni și 7,16% pe 8 ani – Costurile vor crește din cauza instabilității politice”)

***

Similar Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *