Sancțiunile Occidentului pun în dificultate marile companii: rafinării de aur sancționate apar în lanțurile globale de aprovizionare

Companii globale precum Volkswagen, Tesla, Nokia și Amazon au menționat în declarațiile privind lanțurile de aprovizionare rafinării de aur sancționate de Statele Unite, Uniunea Europeană sau Marea Britanie, în condițiile în care firmele întâmpină dificultăți în a identifica cu certitudine originea tuturor materiilor prime utilizate, potrivit unei analize Financial Times.

Peste 160 de companii americane și cel puțin 10 companii cu sediul în alte țări au inclus în cele mai recente declarații privind „mineralele provenite din zone de conflict” unul sau mai mulți dintre cei patru rafinatori de aur supuși sancțiunilor occidentale.

Situația scoate în evidență riscurile juridice generate de complexitatea lanțurilor globale de aprovizionare, dar și limitele sistemelor internaționale menite să urmărească originea mineralelor și să împiedice utilizarea celor care ar putea contribui la finanțarea unor conflicte.

Risc de răspundere chiar și pentru tranzacții indirecte

Potrivit unor avocați specializați în sancțiuni, legislația americană poate permite ca firmele să fie considerate răspunzătoare pentru relații indirecte cu entități sancționate, chiar și atunci când companiile nu cunosc existența legăturii.

Un fost oficial al Trezoreriei SUA a declarat că firmele ar putea fi „considerate răspunzătoare din punct de vedere juridic” pentru aprovizionarea de la entități incluse pe lista neagră de Office of Foreign Assets Control (OFAC), „chiar dacă există cinci intermediari” între ele.

Un avocat senior specializat în sancțiuni internaționale a afirmat că „punctul de pornire al OFAC este răspunderea strictă, indiferent dacă desfășurați activități direct sau indirect cu o entitate sancționată”. „OFAC este conștient de acest lucru. Companiile care nu fac nimic își asumă riscuri”, a adăugat avocatul.

Totuși, acesta a precizat că tranzacțiile indirecte de valoare foarte mică nu reprezintă în prezent o prioritate pentru autoritățile de aplicare a sancțiunilor. Acest lucru evidențiază diferența dintre amploarea regulilor și capacitatea practică a companiilor de a verifica fiecare verigă a lanțurilor lor de aprovizionare.

Patru rafinării sancționate

Cele patru companii menționate în declarațiile corporative sunt Uralelectromed și Krastsvetmet din Rusia, African Gold Refinery din Uganda și Gasabo Gold Refinery din Rwanda.

Uralelectromed și Krastsvetmet au fost sancționate de SUA, respectiv Marea Britanie, în 2023, ca răspuns la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.

African Gold Refinery a fost inclusă pe lista de sancțiuni a SUA în 2022, autoritățile americane acuzând compania că a gestionat aur extras ilegal din Republica Democratică Congo.

În cazul Gasabo Gold Refinery, Uniunea Europeană a impus sancțiuni anul trecut, invocând presupuse legături cu gruparea rebelă M23, despre care autoritățile occidentale susțin că a contribuit la destabilizarea regiunii de la granița dintre Republica Democratică Congo și Rwanda. SUA au impus sancțiuni împotriva companiei în luna iunie, după ce unele firme își depuseseră deja declarațiile anuale.

Companiile spun că nu pot confirma legăturile

Includerea unei rafinării într-o declarație nu înseamnă însă că firma respectivă a furnizat efectiv materiale companiei care raportează. Declarațiile pot include entități despre care companiile consideră că ar putea fi prezente în lanțul de aprovizionare, fără ca implicarea lor să poată fi confirmată sau exclusă.

Niciuna dintre companiile identificate în analiza FT nu a declarat că are o relație directă cu entitățile sancționate.

Amazon a inclus Krastsvetmet pe lista rafinăriilor care „este posibil să fi procesat aur” utilizat în produsele sale, dar a precizat că este „în imposibilitatea de a valida exactitatea listei”.

Volkswagen a inclus toate cele patru entități și a explicat că lista sa de rafinării „include potențiali furnizori și nu putem confirma sau exclude definitiv implicarea acestora”.

Compania germană a mai spus că în 2025 a identificat și a colaborat cu aproximativ 1.500 de furnizori și că monitorizează permanent „semnalele de alarmă”, inclusiv prin excluderea topitoriilor care nu sunt dispuse să depună eforturi pentru îmbunătățirea practicilor.

Tesla a declarat că toți cei patru rafinatori sancționați erau „potențial prezenți” în lanțul său de aprovizionare. Compania a invocat însă „caracterul inerent de supra-raportare” al declarațiilor din industrie și a spus că „nu poate confirma” dacă entitățile respective fac parte din lanțul său de aprovizionare.

Nokia încearcă să elimine rafinăriile din lanțul său

Nokia a inclus, la rândul său, rafinăriile sancționate în declarația depusă și a precizat că le-a cerut furnizorilor să elimine African Gold Refinery din lanțul de aprovizionare încă din 2020.

În cazul Uralelectromed și Krastsvetmet, compania finlandeză a început să solicite eliminarea acestora din lanțurile de aprovizionare în 2024.

Volkswagen a declarat pentru Financial Times că nu are „nicio relație comercială directă cu niciuna dintre companiile menționate”.

Nokia a afirmat că „respectă cerințele aplicabile privind sancțiunile și menține un program responsabil de verificare prealabilă a surselor de minerale, aliniat la standardele recunoscute la nivel internațional”.

Amazon a refuzat să comenteze, iar Tesla nu a răspuns unei solicitări de comentarii.

(Citește și: ”Sprijin masiv în SUA pentru noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: țintește „flota fantomă”și Banca Centrală rusă – Țările care cumpără energie din Rusia sunt expuse creșterii taxelor vamale”)

***