PISA 2025 / 52%, rata elevilor români analfabeți funcțional la Matematică – Cădere alarmantă și la nivel global, în special la Citire

Scorurile adolescenților români la testele PISA 2025 s-au deteriorat atât comparativ cu rezultatele din 2022, cât și cu cele din urmă cu 10 ani (2015), iar la Matematică ponderea analfabeților funcțional a ajuns la 52%.

Aproximativ 38,5% dintre elevii români au înregistrat rezultate sub Nivelul 2 (nivelul competențelor de bază, sau nivelul minim de folosire în viața de zi cu zi a informațiilor dobândite), adică sunt analfabeți funcțional, la toate cele trei competențe – Științe, Matematică, Citire.

Această pondere din 2025 este cu 5,3 pp peste cea din 2022.

Înrăutățirea rezultatelor învățării între ultimele două evaluări are loc deși în acest interval a fost adoptată și a intrat în vigoare noua Lege a educației, cea elaborată în urma stufosului document România Educată, proiectul de suflet din mandatele fostului președinte Klaus Iohannis.

Ediția actuală a studiului PISA include date din 91 de țări și economii.

Trendurile din România

Rezultatele medii din 2025 în România au fost ușor sub cele din 2022 la Matematică și mai pronunțat descendente la Citire:

La Științe, rezultatele au fost apropiate de cele înregistrate în toate evaluările PISA anterioare anului 2022, indicând o tendință de stabilizare.

În schimb, la Matematică și Citire, dacă se ia în considerare o perioadă mai lungă de timp, rezultatele din 2025 au fost mai slabe decât cele de acum aproximativ 10 ani, din 2015.

În cea mai recentă perioadă (2022–2025), decalajul dintre elevii cu cele mai bune rezultate (10% cu cele mai mari scoruri) și cei cu cele mai slabe rezultate (10% cu cele mai mici scoruri) nu s-a modificat semnificativ la Matematică, Citire și Științe.

Cum s-au degradat rezultatele sistemului de educație în mandatele lui Klaus Iohannis

Comparativ cu 2015, ponderea elevilor cu performanțe slabe (care au obținut note sub nivelul de competență 2, adică sunt analfabeți funcțional) a crescut astfel:

• cu 12 pp la Matematică
• cu nouă pp la Citire
• cu șapte pp la Științe.

Noutatea acestor ultime testări este includerea competențelor digitale, iar 57% dintre adolescenții români nu întrunesc cerințele minime la  „Învățarea în lumea digitală” – nu au „capacitatea de a rezolva probleme și de a acumula cunoaștere cu ajutorul instrumentelor și practicilor de calcul, de la instrumente de programare la cele de experimentare.

Un paradox ce confirmă că mult timp pe device-uri nu înseamnă automat educație digitală, întrucât majoritatea elevilor folosesc internetul preponderent pentru consum de divertisment, nu pentru activități ce dezvoltă gândirea critică, învățarea și acumularea de cunoștințe.

România vs. media OECD și o comparație cu state din regiune, la principalele trei probe

• Elevii din România au obținut rezultate sub media OCDE la toate probele obișnuite: Matematică, Citire și Științe.

• O pondere mai mică de elevi din România decât media țărilor din OCDE a obținut rezultate de top (nivelul 5 sau 6) la cel puțin o disciplină.

• Procent mai mare de analfabeți funcțional, adică o pondere mai redusă a celor situați la nivelul 2 sau mai ridicat, la toate cele trei discipline.

• Și în ceea ce privește rezolvarea problemelor de calcul, scorul mediu al elevilor din România a fost mai mic decât media OCDE.

• La nivel UE, doar elevii bulgari au înregistrat scorurimai slabe.

Științe – 46% nivelul analfabetismului funcțional, în România

Aproximativ 54% dintre elevii din România au atins nivelul 2 sau un nivel superior la științe (media OCDE: 74%). Acești elevi pot recunoaște explicația corectă pentru fenomene științifice cunoscute și pot folosi aceste cunoștințe pentru a identifica, în cazuri simple, dacă o concluzie este valabilă pe baza datelor furnizate.

Peste 85% dintre elevii din țările cu cele mai bune performanțe – B-S-J-Z (China), Macao (China), Singapore, Estonia, Japonia, Taipeiul Chinez și Coreea (în ordinea descrescătoare a acestei proporții) – au obținut rezultate la acest nivel sau la un nivel superior.

În România, 2% dintre elevi s-au situat printre cei mai performanți la științe, ceea ce înseamnă că au atins nivelul 5 sau 6 (media OCDE: 7%). Acești elevi pot aplica în mod creativ și autonom cunoștințele lor de științe într-o gamă largă de situații, inclusiv în cele necunoscute.

Ce știu și pot face elevii la Matematică, în România și alte state

• În România, 48% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică (media OCDE: 65%). Ei pot interpreta și recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanței totale pe două trasee alternative sau conversia prețurilor într-o altă monedă).

• Aproximativ 4% dintre elevii din România au obținut rezultate de top la matematică, ceea ce înseamnă că au atins nivelul 5 sau 6 la testul PISA de matematică (media OCDE: 8%).

• Cele mai mari procente de elevi care au atins nivelul 5 sau 6 au fost înregistrate în șapte țări și economii asiatice: B-S-J-Z (China) (54%), Singapore (37%), Taipeiul Chinez (32%), Macao (China) (29%), Coreea (23%), Japonia (22%) și Hong Kong (China) (21%). La aceste niveluri, elevii pot modela matematic situații complexe și pot selecta, compara și evalua strategii adecvate de rezolvare a problemelor pentru a le face față.

• În 13 țări și economii participante la PISA 2025, peste 10% dintre elevi au atins nivelul 5 sau 6 de competență.

Ce știu și ce pot face elevii în ceea ce privește Citirea

• Aproximativ 52% dintre elevii din România au atins nivelul 2 sau un nivel superior la citire (media OCDE: 69%). Acești elevi pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, pot găsi informații pe baza unor criterii explicite, deși uneori complexe, și pot reflecta asupra scopului și formei textelor atunci când li se cere în mod explicit acest lucru.

• Proporția elevilor de 15 ani care au atins nivelurile minime de competență la citire (nivelul 2 sau mai ridicat) a variat de la 93% în B-S-J-Z (China) la 4% în Rwanda.

• În România, 1% dintre elevi au obținut un scor la nivelul 5 sau superior la citire (media OCDE: 6%). Acești elevi pot înțelege texte lungi, pot face față unor concepte abstracte sau contraintuitive și pot face distincția între fapte și opinii, pe baza unor indicii implicite referitoare la conținutul sau sursa informației.

Disparitățile socio-economice se adâncesc în România, în timp ce în OECD se atenuează. Urgența României

Indicele PISA al statutului economic, social și cultural este calculat astfel încât toți elevii care susțin testul PISA, indiferent de țara în care locuiesc, să poată fi plasați pe aceeași scară socio-economică. Aceasta permite utilizarea indicelui pentru a compara performanțele elevilor cu un mediu socio-economic similar din diferite țări:

• În România, 33% dintre elevi (cea mai mare pondere) s-au numărat printre cei mai avantajați elevi care au susținut testul PISA în 2025. Scorul lor mediu la științe a fost de 486 de puncte. În Singapore, Taipeiul Chinez și Macao (China), elevii cu un mediu socio-economic similar tind să obțină scoruri semnificativ mai mari.

Indicele PISA al statutului economic, social și cultural poate fi utilizat, de asemenea, pentru a clasifica elevii de la cei mai defavorizați la cei mai avantajați în cadrul fiecărei țări și economii și pentru a crea patru grupuri de elevi de dimensiuni egale (fiecare cuprinzând 25% din populația elevilor de 15 ani din fiecare țară/economie).

• În România, elevii avantajați din punct de vedere socio-economic (primii 25% în ceea ce privește statutul socio-economic) au obținut rezultate cu 122 de puncte mai bune decât elevii defavorizați (ultimii 25%) la Științe. Această diferență este mai mare decât diferența medie dintre cele două grupuri (85 de puncte) la nivelul țărilor OCDE.

Ce s-a întâmplat în România, în ultimii 10 ani

• Între 2015 și 2025, decalajul în ceea ce privește performanța la Științe între primii 25% și ultimii 25% dintre elevi, din perspectiva statutului socio-economic, s-a adâncit în România, în timp ce decalajul mediu la nivelul țărilor OCDE s-a redus. În această perioadă, performanța a scăzut în rândul elevilor defavorizați, dar a rămas stabilă în rândul elevilor favorizați.

• Statutul socio-economic a fost un factor predictiv al performanței la Științe în toate țările și economiile participante la PISA. Acesta a reprezentat 22% din variația performanței la științe în cadrul PISA 2025 în România (față de 12% în medie în țările OCDE).

• Aproximativ 7% dintre elevii defavorizați din România au reușit să se claseze în primul sfert al performanțelor la Științe. Acești elevi pot fi considerați rezilienți din punct de vedere academic întrucât, în pofida dezavantajului socio-economic, au atins excelența educațională în comparație cu elevii din propria țară. În medie, în țările OCDE, 12% dintre elevii defavorizați s-au clasat în primul sfert al performanțelor la științe în propriile țări.

Competențe digitale și folosirea resurselor digitale

• Elevii din majoritatea sistemelor de învățământ utilizează chatboți cu inteligență artificială pentru temele școlare, ceea ce creează noi provocări și oportunități pentru procesul lor de învățare. În România, 40% dintre elevi au declarat că folosesc chatbot-uri bazate pe IA pentru a-i ajuta să învețe cel puțin o dată pe săptămână (media OCDE: 46%).

• Elevii folosesc frecvent IA pentru a efectua cercetări preliminare cu privire la un subiect nou (România: 33%; media OCDE: 31%), pentru a rezuma un text pe care au trebuit să-l citească (România: 31%; media OCDE: 30%) și pentru a redacta schițe de text în vederea realizării temelor de scriere (România: 33%; media OCDE: 29%). Doar 9% dintre elevi au declarat că nu folosesc niciodată sau aproape niciodată chatbot-uri cu IA pentru niciuna dintre sarcinile școlare examinate în cadrul studiului PISA (media OCDE: 14%).

• În România, elevii au declarat că petrec în medie 1,6 ore pe zi folosind dispozitive digitale la școală pentru activități de învățare (media OCDE: 1,7 ore).

• În același timp, o parte semnificativă din timpul petrecut de elevi folosind dispozitive digitale în zilele de școală este dedicată activităților care nu țin de învățare: elevii din România au declarat că petrec 1,7 ore pe zi folosind dispozitive digitale la școală în scop recreativ (media OCDE: 1,1 ore).

• În România, 29% dintre elevi au declarat că colegii lor sunt adesea distrași de utilizarea dispozitivelor digitale în timpul majorității sau al tuturor orelor de Științe (media OCDE: 28%).

• În medie, la nivelul țărilor OCDE, elevii care au semnalat distragerea atenției cauzată de dispozitivele digitale în timpul orelor de științe obțin cu 11 puncte mai puțin la Științe decât cei care nu au semnalat o astfel de distragere (după luarea în considerare a profilului socio-economic al elevilor și al școlilor). În România, aceștia obțin cu 18 puncte mai puțin.

Cădere alarmantă a scorurilor la nivel global

Rezultatele studiului PISA din 2025, publicate marți, arată o scădere dramatică a performanțelor la citire și matematică la nivel mondial.

Între 2015 și 2025, competențele de citire au înregistrat cea mai semnificativă scădere, diminuându-se cu 28 de puncte în țările OCDE și cu 16 puncte în celelalte țări și economii participante.

Aproximativ 29% dintre elevii de 15 ani din țările OCDE au „rezultate slabe” la toate cele trei discipline.

Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor, cunoscut sub numele de PISA, este un studiu global care măsoară capacitatea elevilor de 15 ani de a-și aplica cunoștințele și abilitățile în citire, matematică și științe în situații din viața reală.

Testul este conceput pentru a măsura abilitățile de rezolvare a problemelor, mai degrabă decât pentru a evalua elevii pe baza cunoștințelor școlare memorate, ceea ce înseamnă că aceștia nu se pot pregăti în mod special pentru el.

Desfășurat pentru prima dată în anul 2000, acesta este considerat cel mai influent indicator al performanței educaționale la nivel mondial.

În 2025, peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii au susținut testul.

Studiul include întotdeauna în clasamentul său media grupului internațional format din 38 de țări avansate, cu venituri ridicate, care fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Rezultatele la matematică au scăzut cu 22 de puncte în medie în țările OCDE, comparativ cu o scădere de 8 puncte în restul lumii.

La științe, domeniul central al evaluării PISA din 2025, s-a înregistrat o scădere de șapte puncte în țările OCDE, în timp ce performanțele din celelalte țări și economii au rămas, în general, stabile.

La nivelul OCDE, scorurile la citire au scăzut cu 25 de puncte, în medie

Studiul subliniază că 20 de puncte corespund aproximativ unui an de învățare. Acest lucru înseamnă că majoritatea elevilor de 15 ani aveau performanțe la nivelul așteptat, de obicei, de la elevii de 14 ani.

Dintre țările OCDE, scăderile au fost cele mai accentuate în Islanda și Slovenia, unde scorurile au coborât cu peste 50 de puncte.

Rezultatele la citire s-au îmbunătățit doar în cinci țări: Qatar (cu 11 puncte), Brunei Darussalam (18), Cambodgia (26), Filipine (27) și Zambia (50). Chiar dacă aceste sisteme de învățământ se situează încă sub media OCDE, ele „merită recunoaștere pentru că au înregistrat progrese măsurabile în ciuda declinului global general”, notează studiul.

Rezultate șocante în Germania, Estonia – cea mai performantă țară din Europa

Primul studiu PISA a avut loc în anul 2000. Fiind una dintre cele 31 de țări participante, Germania a fost șocată să descopere că elevii săi de 15 ani au obținut rezultate sub media internațională, relatează Deutsche Welle.

La ultimul test PISA, desfășurat în 2022 și publicat în 2023, rezultatele elevilor germani au scăzut la un nou minim istoric.

În cel mai recent studiu, rezultatele sunt și mai slabe.

Între 2022 și 2025, rezultatele la citire au scăzut cu 15 puncte, iar cele la matematică cu 11 puncte, în timp ce rezultatele la științe au scăzut cu șapte puncte.

Primele șase locuri în clasamentul competențelor de citire sunt ocupate de țări asiatice. Germania se menține cu greu peste media OCDE, ocupând locul 24.

Statele Unite se situează pe locul 13, Polonia pe locul 14, iar Turcia pe locul 18.

Datele în sine nu pot explica scăderea competențelor de citire, dar autorii studiului subliniază că, deși închiderea școlilor din cauza COVID-19 poate fi unul dintre factori, nu există o relație directă între durata închiderii școlilor în timpul pandemiei și performanțele elevilor la citire.

Studiul subliniază că, în multe țări, se înregistra deja o tendință descendentă cu mult înainte de izbucnirea pandemiei.

Aceste scăderi pe termen lung ale competențelor „sugerează existența unor probleme structurale mai profunde în cadrul sistemelor de învățământ, cu provocări atât la nivel de școală, cât și la nivel de sistem”, potrivit studiului. Printre aceste provocări se numără impactul distragerilor digitale asupra elevilor și dezinteresul tot mai mare față de cititul cărților.

La matematică, Germania se situează sub media OCDE, ocupând locul 26, cu doar un loc mai sus decât Statele Unite. Toate primele șapte poziții sunt ocupate de țări asiatice, urmate de Estonia pe locul 8.

Estonia, cel mai performant sistem non-asiatic

Estonia se menține printre primele 10 sisteme educaționale din lume – elevii săi de 15 ani au înregistrat performanțe superioare mediei OCDE la Științe, Matematică și Citire, însă scorul țării la citire a coborât la cel mai scăzut nivel de când Estonia a participat pentru prima dată la această evaluare.

Elevii estonieni au obținut 527 de puncte la Științe, 508 la Matematică și 499 la Citire.

La rezolvarea problemelor computationale a înregistrat un scor de 541.

Atunci când sunt incluși participanții din afara OCDE și jurisdicțiile chineze, Estonia s-a clasat pe locul al șaselea la Științe, pe locul al optulea la Matematică și Citire și pe locul al șaptelea la rezolvarea problemelor computaționale.

Printre țările OCDE, Estonia a fost depășită în ansamblu doar de Japonia și Coreea de Sud.

Finlanda scade în clasament

Rezultatele arată că, deși performanța elevilor din Finlanda a continuat să scadă, aceasta rămâne peste media OCDE.

Scorul mediu la științe în rândul elevilor din Finlanda a fost de 504 puncte, cu mult peste media OCDE de 482 de puncte. Dintre cele 91 de țări și economii participante, elevii din Finlanda s-au menținut printre cei mai performanți.

Elevii din Finlanda au continuat să înregistreze rezultate superioare (474 de puncte) față de media OCDE (461 de puncte) în ceea ce privește competența de Citire.

Paisprezece țări și economii au obținut un scor mediu semnificativ mai ridicat din punct de vedere statistic decât Finlanda. Dintre celelalte țări nordice, scorul Suediei la citire (466) s-a situat, de asemenea, peste media OCDE, în timp ce Danemarca (460), Norvegia (453) și Islanda (422) au înregistrat scoruri sub această medie.

În comparație cu evaluarea anterioară, nivelul mediu de competență în Citire s-a deteriorat în 43 de țări și economii și s-a îmbunătățit în nouă. În rândul elevilor din Finlanda, scorul la citire a scăzut cu 16 puncte, în concordanță cu scăderea medie înregistrată în țările OCDE.

Elevii finlandezi au obținut o medie de 469 de puncte la competențele matematice, rămânând peste media OCDE de 463 de puncte. Nouăsprezece țări și economii au înregistrat rezultate statistic semnificativ mai bune decât Finlanda la matematică.

La fel ca în cazul Citirii, performanțele la Matematică s-au deteriorat pe scară largă.

Atât la Citire, cât și la Matematică, ponderea elevilor cu performanțe slabe a continuat să crească mai pronunțat decât media OCDE.

(Citește și: Începe școala. Ca idee: Cât (de puțin) ”costă” un elev în România, comparativ cu celelalte state UE)

****