„Riscul anilor electorali”: alegerile parlamentare din 2028 ar putea adăuga circa 2 pp la datoria publică a României, avertizează CF

Consiliul Fiscal (CF) a introdus, pentru prima dată în raportul său anual, un scenariu separat de risc legat de comportamentul bugetar din anii electorali, estimând că alegerile parlamentare programate pentru 2028 ar putea adăuga circa 2 puncte procentuale din PIB la ponderea datoriei publice, într-un moment în care România se află angajată într-un proces amplu de consolidare fiscală.

„Un alt risc, care nu este surprins de scenariile standard, îl reprezintă tendința de relaxare fiscală în anii electorali”, se arată în raportul CF pe 2025. Pentru a-l cuantifica, instituția a construit un scenariu „calibrat în funcție de comportamentul soldului primar în anii cu alegeri parlamentare din perioada 2005-2025: 2008, 2012, 2016 și 2024″, anul electoral 2020 fiind exclus din calcul, datele fiind influențate de pandemie.

În medie, soldul primar s-a deteriorat cu circa 1,3 pp din PIB

Conform analizei CF, în anii electorali analizați, soldul primar bugetar s-a deteriorat, în medie, cu 1,3 puncte procentuale din PIB. Singura excepție a fost anul 2012, când soldul primar s-a îmbunătățit, context explicat de instituție prin faptul că România se afla la acel moment într-un program de ajustare convenit cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană.

Consiliul Fiscal a aplicat acest tipar de comportament fiscal anului 2028, următorul an cu alegeri parlamentare programate, în cadrul modelului său de analiză a sustenabilității datoriei publice (DSA). Potrivit calculelor CF, o eventuală relaxare bugetară similară celei observate istoric în anii electorali nu ar afecta doar soldul bugetar, ci s-ar propaga și către cursul de schimb: pe baza corelațiilor istorice, o relaxare fiscală în an electoral este însoțită, de regulă, de o depreciere a leului, care majorează valoarea în lei a datoriei publice denominate în valută – peste jumătate din datoria publică a României fiind în prezent în monedă străină.

Cumulat, cele două efecte – deteriorarea soldului primar și deprecierea monedei naționale – ar produce un impact total de circa 2 puncte procentuale din PIB asupra datoriei publice în anul 2028, din care aproximativ 1,3 puncte procentuale provin direct din deteriorarea soldului primar, iar diferența, din efectul cursului de schimb.

Vârful datoriei: 62,3% din PIB în 2027

Scenariul electoral se adaugă altor teste de stres realizate de CF pentru traiectoria datoriei publice, care includ un șoc asupra diferențialului dintre costul de finanțare și rata de creștere economică (r-g), calibrat pe cel mai sever episod istoric din perioada 2005-2025. În funcție de metoda de propagare a acestui șoc, ponderea datoriei publice în PIB ar putea urca, în 2028, la 67,1% (în cazul unor șocuri independente) sau chiar la 70,5% (în cazul unor șocuri corelate), față de nivelul de circa 62,1% proiectat în scenariul de bază al continuării consolidării bugetare.

În scenariul de bază, fără șocuri suplimentare, CF estimează că datoria publică va atinge „un maxim (…) în anul 2027, de circa 62,3% din PIB”, urmând apoi o traiectorie descendentă, coborând sub 60% din PIB în 2030 – condiționată de continuarea fermă a consolidării bugetare, cu un „efort concentrat la începutul perioadei” 2027-2030.

Raportul avertizează că riscurile asociate anului electoral 2028 nu sunt izolate, ci se adaugă unui context deja fragil. Printre factorii menționați explicit se numără „prelungirea crizei politice din România”, riscul unei retrogradări a ratingului suveran – aflat „la limita inferioară a pragului investițional, cu perspectivă negativă” – și presiunile suplimentare generate de finanțarea prin împrumuturi a programului european SAFE, a cărei alocare pentru România este de circa 16,6 mld. euro (echivalentul a circa 4,1% din PIB), distribuită pe perioada 2026-2030.

(Citește și: ”Datoria publică a încheiat 2025 la 59,6% din PIB: în creștere accelerată față de 2024 – populația deține 6,3% din datorie”)

***