PE adoptă Raportul privind ”Scutul democrației”: Rusia, principala amenințare externă – Cazul alegerilor din România, „un atac grav” – Soluțiile de prevenire discutate la Strasbourg

Parlamentul European a adoptat marți, cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 de abțineri, un raport privind constatările și recomandările Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație (EUDS), prin care propune consolidarea capacității Uniunii Europene de a combate ingerințele străine, dezinformarea și amenințările hibride, indicând Rusia drept principala amenințare externă la adresa integrității democratice a Europei.
Întrebați în ce măsură noul instrument va putea preveni repetarea situației din România, din 2024, când primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat din cauza unor ingerințe străine promovate de platforme online, președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat că executivul european trebuie să fie mai ferm în implementarea regulilor europene. „Platformele trebuie să respecte aceleași reguli ca oricine altcineva. Ceea ce considerăm infracțiune offline trebuie tratat la fel și online”, a precizat Metsola.
Raportorul EUDS Tomas Tobé (PPE, Suedia) a subliniat la rândul său importanța utilizării expertizei europene pentru a acționa mai repede și mai eficient în situații similare, în special în contextul în care România nu este singurul stat care se confruntă cu ingerințe electorale.

„Ceea ce am văzut în alegerile prezidențiale din România este extrem de grav. Este un atac clar asupra acelor alegeri, cu consecințe deja vizibile. (…) Exemplul românesc, dar și alte anchete aflate în derulare la Comisie, arată că, din Parlament, dorim să încurajăm Comisia să fie cât mai fermă posibil. Vedem acțiuni politice venite din afara Europei care urmăresc clar să transmită Europei mesajul de a nu-și implementa pe deplin legislația deja existentă, de exemplu Digital Services Act (DSA). Mesajul politic pe care îl transmitem din Parlamentul European este foarte clar: așteptăm ca Comisia să acționeze și să apere regulile europene pe care le-am adoptat, precum și modul de viață european pe care vrem să-l apărăm”, a comentat raportorul Tomas Tobé (PPE, Suedia) în timpul unei conferințe de presă la Strasbourg.

În opinia sa, Europa și-a construit în ultimii ani o expertiză considerabilă în privința detectării ingerințelor străine și a dezinformării, însă are nevoie de o mai bună colaborare între statele membre pentru a putea acționa mai repede.

„Ne descurcăm din ce în ce mai bine la capitolul detectare (a dezinformării, n.r.). Dar ceea ce trebuie să facem acum este să începem să acționăm. Și poate acesta este esențialul: pentru că, dacă nu am fi doar detectat — să spunem că putem cădea de acord că este vorba despre aproximativ 170.000 de conturi false pe TikTok, de exemplu — dacă am putea detecta acest lucru mai devreme, cu o expertiză construită la nivel european, împreună, desigur, cu statele membre, care ar putea avea și propriile informații și propria activitate în acest sens, atunci putem și acționa. Și prin „a acționa” mă refer la a ne asigura că unii dintre giganții tehnologiei își asumă responsabilitatea și elimină acel conținut. Asta trebuie făcut. Și, de asemenea, cred că este vorba și despre comunicare și despre claritate. Uneori, când suntem copleșiți de dezinformare, este important, de asemenea, să le oferim oamenilor informații corecte”, a comentat Tobé.

Roberta Metsola, președintele Parlamentului European: Am văzut ce s-a întâmplat în România, dar fenomenul nu se limitează la o singură țară

„Am văzut ce s-a întâmplat în România, dar fenomenul nu se limitează la o singură țară; alte state sunt sub observație, unele mai vizibil decât altele, folosindu-se de diverse rețele sociale. De aceea avem DSA: pentru a ne asigura că platformele folosite de noi și de copiii noștri respectă aceleași reguli ca oricine altcineva. Ceea ce considerăm infracțiune offline trebuie tratat la fel și online. Va fi o dezbatere amplă în lunile și anii următori, mai ales că urmează multe alegeri naționale și pregătirea pentru alegerile europene din 2029”, a comentat și președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, în cadrul conferinței de presă de la Strasbourg.

Ea a avertizat și asupra interferențelor interne. „Aș adăuga un lucru: nu vorbim doar despre interferență externă. Multe state membre se confruntă și cu interferență internă, iar acest subiect intră exact în sfera de competență a Uniunii Europene, pentru a garanta libertatea presei și independența procesului electoral”, a spus ea.

„Vorbim mult despre a fi pregătiți, din perspectivă de securitate, împotriva amenințărilor hibride. Suntem pregătiți în privința atacurilor cibernetice? Suntem pregătiți să combatem dezinformarea, propaganda, boții, profilurile false create special pentru a manipula rezultatele electorale?”, a adăugat ea.

Eurodeputații avertizează în raportul adoptat marți că ingerințele străine și dezinformarea reprezintă „un atac la însăși esența proiectului european”, iar cetățenii sunt principalele victime ale acestor operațiuni.

Documentul cuprinde o serie de recomandări privind apărarea instituțiilor democratice și consolidarea instrumentelor de care dispune UE, de la crearea unui nou organism european pentru combaterea ingerințelor străine până la măsuri pentru protejarea alegerilor, a presei independente și a infrastructurii critice.

Un Centru european pentru reziliență democratică

Una dintre principalele recomandări ale Parlamentului este înființarea unui Centru european pentru reziliență democratică, propus deja de Comisia Europeană în strategia sa privind Scutul european pentru democrație.

Eurodeputații vor ca noua structură să funcționeze ca un „centru independent de excelență” pentru combaterea manipulării și ingerințelor străine (FIMI) și a operațiunilor de dezinformare și pentru coordonarea măsurilor adoptate la nivel național.

Centrul nu ar trebui să dubleze structurile existente, ci să reunească într-o singură entitate instrumentele UE aflate deja în aplicare. Parlamentul solicită ca aceasta să aibă o viziune, un mandat și un buget clar definite și capacitatea de a acționa, participarea tuturor statelor membre să fie obligatorie, iar activitatea să beneficieze de control parlamentar.

Parlamentul consideră că actuala abordare europeană este prea fragmentată și că statele membre nu pot contracara eficient astfel de amenințări dacă acționează separat.

Rusia, principala amenințare

Raportul identifică Rusia drept principala amenințare externă la adresa integrității democratice a Europei și enumeră o serie de atacuri hibride atribuite Moscovei, între care atacuri cibernetice, sabotaj fizic, incendieri deliberate, spionaj și bruiaj de semnale.

Eurodeputații atrag atenția că și Belarusul, China, Iranul și Coreea de Nord desfășoară activități similare.

În acest context, Parlamentul solicită extinderea sancțiunilor împotriva persoanelor și entităților care facilitează operațiunile de dezinformare sau îi ajută pe cei implicați să eludeze sancțiunile europene.

Raportul condamnă totodată existența unei „liste negre” întocmite de Rusia, pe care figurează funcționari, jurnaliști și eurodeputați. În opinia Parlamentului, această listă reprezintă un instrument de război hibrid.

Boții și ingerințele în alegeri

O parte importantă a recomandărilor vizează spațiul digital și platformele online. Eurodeputații cer aplicarea riguroasă a normelor europene deja existente, inclusiv Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) și Regulamentul privind inteligența artificială (AI Act), mai degrabă decât adoptarea unor noi acte legislative.

Platformele online ar trebui, în opinia Parlamentului, să fie trase la răspundere și să ia măsuri mai eficiente împotriva ingerințelor electorale bazate pe boți, protejând în același timp discursul democratic.

Raportul subliniază, în acest context, că „libertatea de exprimare și libertatea de informare sunt drepturi care protejează oamenii, nu mașinile”.

Protejarea alegerilor de deepfake-uri și finanțări ascunse

Pentru a consolida reziliența electorală, eurodeputații propun ca infrastructura electorală să fie clasificată drept infrastructură critică.

Parlamentul cere, de asemenea, măsuri pentru prevenirea finanțării prin interpuși și susține aplicarea principiului „cunoaște-ți finanțatorul” în cazul donațiilor politice bazate pe criptomonede.

Printre recomandări se numără măsuri împotriva conținuturilor deepfake și a reclamelor frauduloase, precum și o protecție mai bună pentru femeile care candidează la alegeri.

Eurodeputații susțin că este necesară o cooperare mai strânsă și sprijin pentru consolidarea rezilienței țărilor candidate și partenere ale UE.

Parlamentul condamnă totodată instrumentalizarea migrației, calificată drept o încercare inacceptabilă de exercitare a presiunii politice asupra Uniunii Europene.

Reducerea dependenței de tehnologia străină

Raportul pune accent și pe suveranitatea tehnologică a Uniunii Europene. Eurodeputații cer reducerea dependenței de tehnologiile controlate de actori străini în sectoarele critice, menționând în special companiile tehnologice americane și producătorii chinezi de componente hardware.

În acest scop, Parlamentul propune o strategie echilibrată de tip „să cumpărăm produse europene” pentru investițiile în infrastructura critică și diversificarea surselor de aprovizionare cu materii prime critice prin identificarea unor parteneri considerați mai fiabili.

Presă liberă și jurnalism de investigație

Eurodeputații consideră că protejarea democrației presupune și consolidarea mass-mediei libere și independente. Parlamentul solicită finanțare pe termen lung pentru libertatea presei și jurnalismul de investigație, precum și aplicarea unor măsuri de protecție împotriva utilizării ilegale a programelor-spion.

Raportul pune accent și pe educația media și alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale, precum și pe existența unei societăți civile puternice și independente. Eurodeputații susțin că participarea civică trebuie încurajată, iar societatea trebuie să fie mai bine pregătită pentru a identifica și contracara manipularea informațională.

Exerciții periodice pe scară largă pentru consolidarea rezilienței societății

Pentru consolidarea rezilienței societății în situații de criză, Parlamentul recomandă organizarea unor exerciții periodice pe scară largă și crearea unei aplicații de alertă în caz de criză la nivelul întregii UE.

O altă propunere este instituirea unei „Zile Europene a Pregătirii” la 24 februarie, data la care Rusia a declanșat invazia la scară largă în Ucraina. Scopul acestor măsuri este ca societatea europeană să fie capabilă să continue să funcționeze în cazul unor crize majore și al unor atacuri asupra infrastructurii și serviciilor esențiale.

(Corespondență de la Strasbourg)

(Citește și: ”Alegerile din România – dezbătute în Parlamentul European pe baza Raportului fracez privind manipularea prezidențialelor. Măsuri propuse de Comisia Scutul european al democrației”)

***