Deficitul comercial cumulat la țiței și produse petroliere rafinate – 2,5 mld. euro în S1 – Într-un an am trecut de la exportator net la importator net

Deficitul comercial cumulat al României la țiței și produse petroliere rafinate a ajuns la aproximativ 2,524 miliarde de euro în primul semestru din 2026, în creștere cu 41,6% față de perioada similară a anului trecut, conform datelor prezentate de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
România a importat în primele șase luni ale anului produse petroliere rafinate de aproximativ 1,62 miliarde de euro și a exportat de numai 1,03 miliarde de euro.

„Exporturile au mai acoperit doar aproximativ 63,6% din importuri. Pentru fiecare 100 de euro plătiți pe carburanții importați, România a recuperat prin export numai 64 de euro. Aceasta este o schimbare structurală extrem de gravă. România nu a devenit pur și simplu mai dependentă de petrolul importat. Era deja dependentă de importurile de țiței, deoarece producția internă este insuficientă și în scădere. În primul trimestru din 2026, producția internă de țiței a scăzut cu 8,3% față de aceeași perioadă din 2025. Problema nouă este că România a început să importe tot mai mult și produsul finit, cu valoare adăugată mai mare”, a declarat președintele AEI, Dumitru Chisăliță.

„În numai un an, țara a trecut de la exportator net la importator net de produse petroliere rafinate. Aceasta nu este o simplă deteriorare a balanței comerciale. Este un avertisment privind pierderea securității energetice”, spune Dumitru Chisăliță.

Deficitul cumulat pentru țiței și produse petroliere rafinate a ajuns, în primele șase luni din 2026, la aproximativ 2,524 miliarde euro, comparativ cu 1,783 miliarde euro în perioada similară din 2025, arat[ analiza AEI.

Aceasta înseamnă:

• o deteriorare de 741,2 milioane euro;
• o creștere a deficitului energetic cu 41,6% într-un singur an;
• o ieșire medie netă de valută de aproximativ 14 milioane euro în fiecare zi numai pentru aceste două categorii de produse.

Analiza datelor agregate arată că deficitul la țiței s-a redus, dar prăbușirea s-a produs la produsele rafinate: benzină, motorină, kerosen și alte produse petroliere.

AEI: Nu lipsa petrolului este problema, ci pierderea capacității de rafinare

Problema nouă a României este că a început să importe tot mai mult și produsul finit, cu valoare adăugată mai mare.

În loc să importe țiței, să-l rafineze în țară, să plătească salarii și taxe în România și să exporte surplusul regional, România importă benzină, motorină și alte produse deja rafinate în Turcia, Arabia Saudită sau în alte state.

Astfel:

• În primele șase luni din 2026, România a importat produse petroliere rafinate de aproximativ 1,62 miliarde euro și a exportat de numai 1,03 miliarde euro.

• Exporturile au mai acoperit doar aproximativ 63,6% din importuri. Pentru fiecare 100 de euro plătiți pe carburanții importați, România a recuperat prin export numai 64 de euro.

• Aceasta este o schimbare structurală extrem de gravă. România nu a devenit pur și simplu mai dependentă de petrolul importat. Era deja dependentă de importurile de țiței, deoarece producția internă este insuficientă și în scădere. În primul trimestru din 2026, producția internă de țiței a scăzut cu 8,3% față de aceeași perioadă din 2025.

Problemele ce au afectat, simultan, sistemul de rafinare

Potrivit președintelui AEI, în prima jumătate din 2026, sistemul românesc de rafinare a fost afectat simultan de trei probleme, una dintre acestea fiind situația rafinăriei Petrotel, oprită din octombrie 2025, în contextul sancțiunilor aplicate Lukoil, mai menționează analiza:

• „În aprilie 2026 s-a anunțat posibilitatea repornirii, după obținerea unei derogări, însă indisponibilitatea sa a eliminat temporar o capacitate care putea acoperi aproximativ o cincime din necesarul pieței. Guvernul a administrat situația ca pe o problemă juridică și diplomatică, dar efectele au fost industriale și comerciale: capacitate de rafinare pierdută, producție internă mai mică, exporturi reduse și importuri de carburanți mai mari”.

• Petromidia și Vega au fost oprite pentru aproximativ 20 de zile, începând cu 24 februarie 2026, pentru revizie. „Opririle tehnologice sunt normale și necesare, dar devin o vulnerabilitate națională atunci când o altă rafinărie importantă este deja indisponibilă. România a ajuns astfel, pentru o perioadă, dependentă în principal de Petrobrazi și de importurile de produse finite. Nu revizia Petromidia este eșecul. Eșecul este absența unei redundanțe funcționale într-un sector strategic”, consideră președintele AEI.

• Rezervele obligatorii și mecanismele pentru intervenții de urgență nu pot înlocui funcționarea normală a rafinăriilor. „Rezervele pot acoperi un șoc temporar; nu pot corecta luni întregi de capacitate de procesare pierdută. Statul a confundat existența stocurilor cu securitatea energetică. Securitatea înseamnă nu doar să ai combustibil depozitat, ci să poți importa și descărca țiței, transporta materia primă către rafinării, menține rafinăriile funcționale, produce carburanții ceruți de piață, distribui produsele în interiorul țării și păstra suficiente capacități alternative când o instalație majoră este indisponibilă”.

Cele trei probleme, detaliat:

1. Petrotel a rămas în afara circuitului economic

Petrotel, a treia mare rafinărie a României, fusese oprită din octombrie 2025, în contextul sancțiunilor aplicate Lukoil. În aprilie 2026 s-a anunțat posibilitatea repornirii, după obținerea unei derogări, însă indisponibilitatea sa a eliminat temporar o capacitate care putea acoperi aproximativ o cincime din necesarul pieței.

Guvernul a administrat situația ca pe o problemă juridică și diplomatică, dar efectele au fost industriale și comerciale: capacitate de rafinare pierdută, producție internă mai mică, exporturi reduse și importuri de carburanți mai mari.

2. Petromidia a intrat în revizie

Petromidia și Vega au fost oprite pentru aproximativ 20 de zile începând cu 24 februarie 2026. Opririle tehnologice sunt normale și necesare, dar devin o vulnerabilitate națională atunci când o altă rafinărie importantă este deja indisponibilă.

România a ajuns astfel, pentru o perioadă, dependentă în principal de Petrobrazi și de importurile de produse finite. Nu revizia Petromidia este eșecul. Eșecul este absența unei redundanțe funcționale într-un sector strategic.

3. Statul nu a avut un plan industrial de continuitate

România are rezerve obligatorii și mecanisme pentru intervenții de urgență, dar acestea nu pot înlocui funcționarea normală a rafinăriilor. Rezervele pot acoperi un șoc temporar; nu pot corecta luni întregi de capacitate de procesare pierdută.

Efectele asupra economiei

În ceea ce privește efectele asupra economiei, analiza susține că deficitul înregistrat la produsele rafinate se poate transmite în costurile carburanților, transportului, agriculturii, industriei și construcțiilor.

„Motorina este un cost transversal. Intră în prețul fiecărui produs transportat, al fiecărui hectar lucrat și al fiecărei lucrări de infrastructură. Când România importă motorină scumpă, nu importă doar combustibil. Importă o creștere de cost care se distribuie în întreaga economie”, afirmă președintele AEI.

Asociația consideră necesară elaborarea unui plan național de securitate a rafinării. „România are nevoie de un plan național de securitate a rafinării, nu doar de măsuri reactive la pompă”, susține Chisăliță.

Președintele AEI a enumerat, printre priorități, clarificarea situației Petrotel, stabilirea unei capacități minime funcționale de rafinare, coordonarea reviziilor rafinăriilor, constituirea unor rezerve distincte de țiței și produse finite, publicarea lunară a unor date privind producția, importurile, exporturile și stocurile, precum și diversificarea rutelor și furnizorilor.

Turcia și Arabia Saudită, câștigătorii

Principalele contribuții negative la balanța României provin din relațiile comerciale cu Arabia Saudită și Turcia. Și înainte de 2026, Turcia și Arabia Saudită se aflau printre principalii furnizori externi de produse petroliere rafinate ai României.

Diferența este că în 2026 dependența comercială s-a manifestat într-un moment de prețuri ridicate, transport scump și risc geopolitic extrem.

Turcia cumpără țiței, îl rafinează și vinde României produsul finit.

Arabia Saudită extrage petrolul, îl rafinează și exportă carburanții cu marjă industrială. România dispune de infrastructură, port, conducte, rafinării, personal calificat și tradiție industrială, dar ajunge să finanțeze rafinarea făcută în alte state.

Tensiunile geopolitice și perturbările traficului prin Strâmtoarea Ormuz au contribuit, la rândul lor, la majorarea costurilor:

„Primele de asigurare de război pentru nave au crescut de la aproximativ 0,25% din valoarea navei, înaintea conflictului, până la niveluri de ordinul a 3%, iar în unele perioade chiar mai mult. Pentru un petrolier de 100 de milioane de dolari, diferența poate însemna milioane de dolari pentru o singură traversare. Riscurile din Hormuz au afectat direct fluxurile din Arabia Saudită și din Golf. Ruta alternativă prin Marea Roșie a fost, la rândul său, afectată de amenințările din zona Bab el-Mandeb. Toate aceste costuri se regăsesc în prețul produsului adus în România”, mai spune Chisăliță.

Evoluțiile geopolitice nu explică singure deteriorarea balanței comerciale, însă: „Dacă majorarea prețurilor internaționale ar fi fost singura explicație, ar fi trebuit să vedem o deteriorare comparabilă și la țiței. Or, deficitul la țiței s-a redus cu 229,7 milioane euro. Prăbușirea s-a produs tocmai la produsele rafinate. Aceasta sugerează că deteriorarea nu este numai un efect de preț, ci și unul de reducere a producției interne, diminuare a exporturilor, creștere a necesarului de import, indisponibilitate a unor capacități de rafinare și modificare nefavorabilă a mixului comercial”.

Datele valorice disponibile nu permit separarea exactă a efectului de preț de cel de volum: „Pentru separarea exactă a efectului de preț de efectul de volum sunt necesare cantitățile fizice importate și exportate. Datele valorice prezentate nu permit singure această descompunere. Dar trecerea de la excedent la deficit, simultan cu oprirea unor capacități importante, indică fără echivoc o problemă industrială, nu doar una conjuncturală”.

(Citește și: Rompetrol modernizează cinci rezervoare la Petromidia și crește capacitatea de stocare cu 20% – Rafinăria Vega, un record de producție la bitum în S1)

****