Finanțarea datoriei publice: Nerezidenții își reduc expunerea la minimum-ul post-pandemie pe piața internă – Dependența de piețele externe crește exponențial

Ponderea investitorilor nerezidenți în piața internă de titluri de stat a ajuns la cel mai scăzut nivel din 2021. Pe de altă parte, creșterea accelerată a nevoilor de finanțare ale României au determinat un avans semnificativ al împrumuturilor pe piețele externe internaționale.

La sfârșitul lunii mai 2026 nerezidenții dețineau 17,4% din titlurile de stat denominate în lei aflate pe piața internă, respectiv 75,1 miliarde de lei dintr-un stoc total de 432,4 miliarde de lei, conform celui mai recent raport al Direcției Generale Managementul Datoriei Publice. Procentul este în continuă scădere din 2023, când a atins un vârf de 26,4%.

Locul lăsat liber de nerezidenți a fost preluat de investitorii locali. Sistemul bancar deține 42,2% din titlurile în lei, iar fondurile de pensii private 29,7%. Restul rezidenților, inclusiv persoane fizice, dețin circa 10,7 puncte procentuale.

Pe segmentul titlurilor denominate în euro emise pe piața internă — un instrument mai mic, de aproximativ 3,9 miliarde de euro — băncile locale dețin aproape 80%, iar nerezidenții sub 10%.

Evoluția emisiunilor pe piețele externe: triplare a volumelor atrase față de nivelurile pre-pandemie

Datele Ministerului Finanțelor arată o creștere susținută a volumelor atrase anual prin euroobligațiuni denominate în euro și dolari. De la tranzacții singulare de 1-2 miliarde de euro anual în perioada 2015-2017, volumele au crescut substanțial:

• 2018: 3,75 mld. euro + 1,2 mld. dolari (5 tranșe)
• 2019: 4,79 mld. euro (4 tranșe)
• 2020: 7,5 mld. euro + 3,3 mld. dolari (7 tranșe, an marcat de pandemie)
• 2021: 7,0 mld. euro (4 tranșe, la randamente sub 3%)
• 2022: 7,25 mld. euro + 4,46 mld. dolari (8 tranșe)
• 2023: 4,77 mld. euro + 4,57 mld. dolari (5 tranșe)
• 2024: 11,44 mld. euro + 6,1 mld. dolari (9 tranșe) — cel mai mare volum anual denominat în euro din serie
• 2025: 11,35 mld. euro + 5,0 mld. dolari (10 tranșe) — cel mai mare număr de tranzacții dintr-un an
• 2026: 2,25 mld. euro + 2,0 mld. dolari

Pentru 2026, planul de finanțare externă este de 21 de miliarde de euro.

Sumele de mai sus reflectă exclusiv emisiunile publice de tip benchmark în euro și dolari. Planul de finanțare externă include, suplimentar, plasamente private, împrumuturi de la instituții financiare internaționale și emisiuni în alte valute (yen, în cadrul programului Samurai).

Investitorii în eurobonduri emise de România provin preponderent din Marea Britanie și SUA

Costul acestei finanțări a urmat, la rândul lui, un traseu ascendent. Cupoanele plătite de România au coborât până la minime de 1,375%-2% în 2020-2021, într-o perioadă de dobânzi reduse la nivel global, pentru a urca ulterior odată cu ciclul de majorare a dobânzilor: 5,25%-7,625% în 2023, 5,125%-6,375% în 2024 și 5,25%-6,75% în 2025.

Prima emisiune din 2026 a adus o oarecare relaxare — 4,625% pentru tranșa în euro și 5,75% pentru cea în dolari — dar nivelurile rămân substanțial peste cele din perioada 2015-2021.

Baza investitorilor în euroobligațiuni rămâne concentrată geografic: Marea Britanie și Irlanda dețin 37% din titlurile cu maturități peste 10 ani, Statele Unite 31%, iar Germania și Austria 12%.

Pe tipuri de investitori, administratorii de fonduri dețin 67%, fondurile de pensii și asigurări 12%, iar fondurile speculative 11%.

Indicatori de risc: Vârf de plată de aproape 13 mld. euro la datoria externă peste zece ani

Maturitatea medie reziduală a euroobligațiunilor a scăzut de la 11,1 ani în 2022 la 8,2 ani în mai 2026, indicând o structură de finanțare pe termene mai scurte.

Profilul de rambursare (piața internă și piața externă) arată obligații anuale de peste 21 de miliarde de euro echivalent pentru fiecare din perioada 2027-2029.

Nevoile brute de finanțare pentru 2026 sunt estimate la 278,5 miliarde de lei, echivalentul a 13,6% din PIB, din care o parte substanțială reprezintă refinanțarea datoriei scadente. Datoria guvernamentală, la 61,4-61,8% din PIB conform metodologiei UE, rămâne sub media Uniunii Europene (83%), dar a crescut constant față de nivelul de sub 49% înregistrat în 2021.

(Citește și: ”Bulgărele datoriei ne ajunge din urmă: România are de refinanțat peste 20 mld. euro anual între 2027 și 2030 – Povara externă crește alert, lovind în deficitul de cont curent”)

***